Anumite companii care au obligații de prevenire a spălării banilor (și o prezență europeană extinsă) vor plăti anual o taxă de supraveghere către viitoarea Autoritate Europeană de Prevenire a Spălării Banilor (AMLA), conform unui proiect de regulament european inițiat recent. În mare, este vorba de bănci, asigurători, firme de investiții și case de schimb valutar (toate aceste entități se înființează ca societăți, tehnic vorbind) încadrate la un risc ridicat de spălare a banilor.
Autoritățile europene
pregătesc o reformă majoră a legislației UE a prevenirii spălării banilor, care implică inclusiv înființarea AMLA printr-un
proiect de regulament european. Această entitate se va ocupa, în esență, de coordonarea autorităților naționale, pentru a se asigura că firmele din domeniul privat aplică în mod corect legislația prevenirii spălării banilor.
Deși bugetul AMLA va fi asigurat parțial din bani de la UE, cea mai mare parte a acestuia va fi
asigurată din taxe de supraveghere plătite de anumite instituții de credit și instituții financiare. Desigur, nu toate entitățile respective vor fi obligate să achite taxa, ci numai cele identificate ca fiind de risc ridicat (sau foarte aproape de această încadrare).
„Autoritatea percepe o taxă anuală de supraveghere tuturor entităților obligate selectate (...) și entităților obligate neselectate (...). Taxele acoperă cheltuielile efectuate de autoritate în legătură cu sarcinile legate de supraveghere (...). Aceste taxe nu trebuie să depășească cheltuielile legate de aceste sarcini. În cazul în care aceste criterii nu sunt pe deplin respectate într-un anumit an, se vor face ajustările necesare la calcularea taxelor pentru cei doi ani următori”, este explicat în proiectul de regulament.
La articolul 13 este detaliat cum vor fi selectate entitățile obligate care vor plăti taxa anuală. Concret, se va face o evaluare periodică a entităților și vor fi selectate
instituțiile de credit care sunt încadrate la un profil de risc ridicat în cel puțin patru state membre UE și care au fost supuse unei supravegheri/investigații publice pentru încălcări importante ale legislației UE a prevenirii spălării banilor, în ultimii trei ani, în cel puțin unul dintre acele state UE.
Totodată, vor fi selectate
instituțiile financiare care prezintă un risc ridicat în cel puțin un stat membru UE în care sunt stabilite sau operează printr-o filială/sucursală și cel puțin alte cinci state UE în care operează prin furnizarea directă de servicii sau prin intermediul unei rețele de agenți reprezentativi.
Pe deasupra, plata taxei va reveni și altor instituții de credit și instituții financiare care au o prezență extinsă în UE și care sunt foarte aproape de încadrarea la risc ridicat.
Prima selecție va fi făcută în
iulie 2025 și apoi va fi repetată
o dată la trei ani. Entitățile astfel selectate vor fi supravegheate direct de către AMLA. De fapt, în acest context, este important de precizat că AMLA va fi înființată în 2023, va deveni activă în 2024 și din 2026 va funcționa inclusiv în baza taxelor încasate în urma evaluării din 2025.
„Baza pentru calcularea taxei anuale de supraveghere pentru un anumit an calendaristic este reprezentată de cheltuielile legate de supravegherea directă și indirectă a entităților obligate selectate și neselectate supuse taxelor în anul respectiv. Autoritatea poate solicita plăți în avans pentru taxa anuală de supraveghere, care se vor baza pe o estimare rezonabilă. Autoritatea comunică cu supraveghetorul financiar relevant înainte de a decide cu privire la nivelul final al taxei, astfel încât să se asigure că supravegherea rămâne rentabilă și rezonabilă pentru toate entitățile obligate din sectorul financiar. Autoritatea comunică entităților obligate din sectorul financiar baza pentru calcularea comisiei anuale de supraveghere. Statele membre se asigură că obligația de plată a taxelor specificate în prezentul articol este aplicabilă în temeiul legislației naționale și că taxele datorate sunt plătite integral”, mai este precizat în proiectul de regulament.
Regulile referitoare la stabilirea efectivă a taxelor și plata lor vor figura într-un act emis ulterior de Comisia Europeană. În orice caz, proiectul prevede că, pentru stabilirea taxelor, se vor lua în calcul cifra de afaceri anuală totală și clasificarea profilului de risc privind spălarea banilor, printre altele.
„Pentru a se asigura că Autoritatea își poate îndeplini sarcinile de supraveghetor direct și indirect al entităților obligate, ar trebui introdus un mecanism adecvat pentru determinarea și colectarea taxelor. În ceea ce privește taxele percepute entităților obligate selectate și anumitor entități obligate neselectate, metodologia pentru calculul acestora și procesul de colectare a taxelor ar trebui dezvoltată într-un act delegat al Comisiei Europene. Metodologia ar trebui să se bazeze pe riscul entităților supravegheate direct și indirect, precum și pe cifra de afaceri sau veniturile acestora”, scrie în motivarea proiectului de regulament european.
Dacă în cazul instituțiilor de credit este clar că vorbim de bănci, instituțiile financiare pot fi, conform Legii 129/2019, asigurătorii, firmele de investiții și casele de schimb valutar, printre alte entități.
Atenție! Proiectul de regulament trebuie adoptat de Parlamentul European și de Consiliul UE pentru a se aplica direct în toate statele membre UE. Odată adoptat și oficializat, documentul se va aplica direct și în România, fără a fi necesară o transpunere prin lege sau ordonanță.