Este vorba de Legea 142/2022, care a fost dată pentru încurajarea investițiilor individuale pe piața de capital. Aceasta a apărut în mai 2022 în Monitorul Oficial și se aplică efectiv din 1 ianuarie 2023.

„Prezenta lege vizează crearea unui mediu fiscal care să încurajeze atragerea și implicarea investitorilor individuali pe piața bursieră românească. Scopul [legii] vizează simplificarea regimului fiscal pentru investitori, ceea ce va duce la creșterea numărului de persoane fizice care investesc pe piața de capital din România, atât în mod direct, cât și prin fondurile de investiții. Totodată, avem în vedere și creșterea eficienței și a gradului de colectare la bugetul statului a taxelor din câștigurile de capital”, scriau inițiatorii în expunerea de motive ce a însoțit Legea 142/2022 în forma sa de proiect.

În esență, documentul cuprinde două mari măsuri de încurajare a investițiilor individuale pe piața de capital. Prima este scăderea impozitului datorat la stat pentru câștigurile obținute din vânzarea titlurilor de valoare, atunci când tranzacțiile sunt făcute prin intermediari. Impozitul va fi de 1% pentru titlurile deținute de peste 365 de zile sau de 3% pentru titlurile deținute de mai puțin de 365 de zile, acesta fiind de 10% în mod normal.

Dincolo de ajutarea companiilor listate la bursă prin încurajarea deținerii de titluri de valoare pe termen lung, pierderile nu mai sunt reportate sau compensate, așa cum se întâmpla până acum.

„[Legea prevede] implementarea unui sistem de impozitare la sursă pentru investitorii individuali, prin aplicarea unui impozit de 1% pe câștigul din transferul titlurilor de valoare deținute mai mult de un an și 3% pe câștigul din transferul titlurilor de valoare deținute mai puțin de un an, fără ca pierderile să mai fie compensate sau declarate. Se încurajează astfel deținerile pe termen mediu și lung, ceea ce asigură companiilor listate investiții mai predictibile și mai durabile. Suplimentar, implementarea acestui sistem de impozitare implică și anularea creditelor fiscale acumulate pe baza pierderilor înregistrate în anii precedenți”, explicau inițiatorii.

A doua măsură importantă este transferul obligațiilor fiscale de la persoana care investește la intermediar. Cu alte cuvinte, persoanele fizice care investesc la bursă vor scăpa de grija declarării, prin declarația unică (formularul 212), și a plății impozitului.

• Citește și: La ce să fii atent, din 2023, ca să te asiguri că beneficiezi de regimul simplificat de impozitare la vânzarea de acțiuni și nu numai.

Prin stabilirea acestui regim fiscal simplificat, inițiatorii urmăresc, practic, creșterea semnificativă a numărului de persoane fizice care investesc pe piața de capital. Ceea ce va însemna, evident, și sume mai mari colectate de stat din impozitul aferent câștigurilor.

„Mecanismul actual de calcul, declarare și plată a taxelor din câștigurile de capital este greoi și descurajează investitorii persoane fizice. Deși suntem a doua cea mai mare țară din regiune după Polonia, ca populație, România are între 15.000 și 20.000 de investitori activi în mod direct pe bursă, față de 250.000, câți are Polonia. (...) Deși există multiple oportunități de diversificare a plasamentelor, majoritatea micilor deponenți preferă confortul impozitării la sursă a depozitelor bancare în detrimentul investițiilor directe sau indirecte în piața de capital și din considerente de birocrație fiscală. (...)

Un prim efect important pentru Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală vizează reducerea numărului de persoane care ar fi obligate să completeze și să depună declarația unică, ca urmare a reținerii impozitului la sursă de către un număr de 18 societăți de administrare a investițiilor și 23 de societăți de servicii de investiții financiare. În acest context, interacțiunea Fiscului s-ar realiza doar cu un număr de 41 de societăți comerciale, care astfel ar reține la sursă și ar plăti impozitul pe câștig în fiecare lună, spre deosebire de situația curentă, în care sunt implicați mii de contribuabili, fiecare cu declarații anuale proprii”, explicau inițiatorii legii.