UPDATE: S-a decis: Mecanismul compensării se va extinde pentru a acoperi mai multe datorii fiscale

Proiectul de lege a trecut de Senat în februarie 2023, iar marți a primit și votul decisiv favorabil al Camerei Deputaților, urmând acum să fie trimis șefului statului. Prin document se prevede, în esență, extinderea mecanismului de compensare a creanțelor fiscale, ce este prevăzut de Codul de procedură fiscală.

„Prin excepție (...), creanţele fiscale ale contribuabilului, certe, lichide şi exigibile, faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, se sting la cererea contribuabilului, și prin compensarea acestora cu obligaţiile sale restante, curente sau viitoare către bugetul de stat, fără compensare între bugete, indiferent dacă obligaţiile şi respectiv creanţele supuse stingerii sunt administrate sau nu de aceeaşi autoritate publică. Procedura de stingere şi schimb de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor și ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, iniţiat la propunerea ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală - n. red.)”, prevede propunerea de act normativ.

Pentru a explica problema pe care vor să o rezolve, inițiatorii dau ca exemplu, mai întâi, situația unei firme care are de recuperat, în baza unei hotărâri judecătorești definitive, un milion de lei ca sumă plătită pe nedrept ca impozit pe profit. Pe regulile actuale, această sumă poate fi compensată fără probleme cu obligațiile firmei către bugetul de pensii sau de sănătate, din moment ce creanțele sunt administrate de aceeași entitate - Fiscul.

Într-un al doilea exemplu, însă, este vorba de aceeași firmă care are de recuperat un milion de lei ca sumă plătită pe nedrept ca impozit local pe clădiri. Pe regulile actuale, compensarea este imposibilă cu obligațiile către bugetul de sănătate sau de pensii, pentru că creanțele sunt administrate de entități diferite - primăria și Fiscul.

„Constatăm faptul că, din perspectiva forţei juridice a titlului de creanţă fiscală deținut de contribuabil, cele două situaţii în care acesta se află sunt similare, respectiv o creanţă de natură fiscală de un milion de lei, individualizată printr-o hotărâre judecătorească definitivă împotriva unei autorităţi publice. Cu toate acestea, modul în care contribuabilul poate pune în executare şi poate valorifica acest titlu de creanţă este diferit.

Astfel, în prima situaţie celeritatea valorificării titlului de creanţă este foarte mare, compensarea şi implicit stingerea celor două creanţe reciproce operând de drept în baza legii, cu data la care ambele creanţe au devenit certe, lichide şi exigibile, cu toate că ele vizează bugete diferite, şi se evită atât executarea silită pe care contribuabilul are dreptul să o declanşeze asupra statului pentru recuperarea creanţei sale, cât şi executarea silită a statului prin ANAF asupra contribuabilului pentru recuperarea creanţei statului asupra contribuabilului administrată de ANAF.

În a doua situaţie, contribuabilul are doar două posibilităţi legale, la fel de păguboase, însă, pentru el: aceea de a începe, prin intermediul unui executor judecătoresc, o acţiune de executare silită asupra primăriei, care este total lipsită de celeritate (...); a doua posibilitate a contribuabilului care deţine creanţa de un milion de lei asupra primăriei este aceea de a nu începe executarea primăriei, de a lăsa suprasolvirea pe care o înregistrează în evidenţa fiscală a acesteia să stingă, timp de ani de zile, obligaţiile sale viitoare către această primărie, constând doar în impozite şi taxe locale”, este explicat în expunerea de motive.

Practic, contribuabilul este dezavantajat acum în ambele situații, pentru că își recuperează datoria de la primărie într-o perioadă foarte lungă. Iar acest lucru are un impact negativ și asupra autorităților locale, mai scriu inițiatorii.

Conform proiectului de lege, prevederile sale ar urma să se aplice și creanțelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive (și nestinse) înainte de intrarea în vigoare a documentului.

Codul de procedură fiscală prevede, în prezent, că mecanismul compensării se aplică numai dacă creanțele sunt administrate de aceeași entitate publică: „Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acesteia.”

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.