UPDATE: Din 21 aprilie, mecanismul compensării se extinde pentru a acoperi mai multe datorii fiscale

Legea 93/2023 a fost publicată marți în Monitorul Oficial și intră în vigoare în 21 aprilie 2023. Prin document se prevede, în esență, extinderea mecanismului de compensare a creanțelor fiscale, ce este prevăzut de Codul de procedură fiscală.

„Prin excepție (...), creanțele fiscale ale contribuabilului, certe, lichide și exigibile, față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, se sting la cererea contribuabilului și prin compensarea acestora cu obligațiile sale restante, curente sau viitoare către bugetul de stat, fără compensare între bugete, indiferent dacă obligațiile și, respectiv, creanțele supuse stingerii sunt administrate sau nu de aceeași autoritate publică. Procedura de stingere și schimb de informații între organele fiscale locale și organele fiscale centrale se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, inițiat la propunerea ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală - n. red.)”, prevede noul act normativ, cu precizarea că ordinul trebuie emis și oficializat în 30 de zile, adică până pe 21 mai 2023.

Pentru a explica problema pe care vor să o rezolve, inițiatorii legii au dat ca exemplu, mai întâi, situația unei firme care are de recuperat, în baza unei hotărâri judecătorești definitive, un milion de lei ca sumă plătită pe nedrept ca impozit pe profit. Pe regulile de acum, această sumă poate fi compensată fără probleme cu obligațiile firmei către bugetul de pensii sau de sănătate, din moment ce creanțele sunt administrate de aceeași entitate - ANAF.

Într-un al doilea exemplu, însă, era vorba de aceeași firmă care are de recuperat un milion de lei ca sumă plătită pe nedrept ca impozit local pe clădiri. Pe regulile de până acum, compensarea era imposibilă cu obligațiile către bugetul de sănătate sau de pensii, pentru că creanțele sunt administrate de entități diferite - primăria și ANAF.

„Constatăm faptul că, din perspectiva forţei juridice a titlului de creanţă fiscală deținut de contribuabil, cele două situaţii în care acesta se află sunt similare, respectiv o creanţă de natură fiscală de un milion de lei, individualizată printr-o hotărâre judecătorească definitivă împotriva unei autorităţi publice. Cu toate acestea, modul în care contribuabilul poate pune în executare şi poate valorifica acest titlu de creanţă este diferit.

Astfel, în prima situaţie celeritatea valorificării titlului de creanţă este foarte mare, compensarea şi implicit stingerea celor două creanţe reciproce operând de drept în baza legii, cu data la care ambele creanţe au devenit certe, lichide şi exigibile, cu toate că ele vizează bugete diferite, şi se evită atât executarea silită pe care contribuabilul are dreptul să o declanşeze asupra statului pentru recuperarea creanţei sale, cât şi executarea silită a statului prin ANAF asupra contribuabilului pentru recuperarea creanţei statului asupra contribuabilului administrată de ANAF.

În a doua situaţie, contribuabilul are doar două posibilităţi legale, la fel de păguboase, însă, pentru el: aceea de a începe, prin intermediul unui executor judecătoresc, o acţiune de executare silită asupra primăriei, care este total lipsită de celeritate (...); a doua posibilitate a contribuabilului care deţine creanţa de un milion de lei asupra primăriei este aceea de a nu începe executarea primăriei, de a lăsa suprasolvirea pe care o înregistrează în evidenţa fiscală a acesteia să stingă, timp de ani de zile, obligaţiile sale viitoare către această primărie, constând doar în impozite şi taxe locale”, era explicat în expunerea de motive ce a însoțit noua lege în forma sa de proiect.

Practic, contribuabilul era dezavantajat până acum în ambele situații, pentru că își recupera datoria de la primărie într-o perioadă foarte lungă. Iar acest lucru avea un impact negativ și asupra autorităților locale, mai scriau inițiatorii.

Conform Legii 93/2023, prevederile sale se aplică și creanțelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive (și nestinse) până la data de 21 aprilie 2023.

Codul de procedură fiscală prevedea, până acum, că mecanismul compensării se aplica numai dacă creanțele erau administrate de aceeași entitate publică: „Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acesteia.”