Noi măsuri pentru prevenirea violenței domestice: Polițiștii vor informa agresorii în legătură cu pedepsele ce le pot fi aplicate și vor verifica periodic victimele

Metodologia, conținută de Ordinul comun al Ministerului Familiei și MAI nr. 20.266/50/2023, conține o serie de măsuri pentru prevenirea violenței domestice și are ca scop utilizarea unei abordări unitare pentru prevenirea violenței domestice, înainte ca aceasta să apară, reducerea inechităților bazate pe discriminarea pe criteriul de sex, reducerea comportamentului antisocial al agresorilor, dar și reducerea costurilor și consecințelor economice ori sociale directe și indirecte asociate cu violența domestică.

Mai exact, polițiștii care acționează la nivelul comunităților alături de reprezentanții direcțiilor pentru asistență socială și protecția copilului vor desfășura o serie de acțiuni de informare a populației, în vederea cunoașterii măsurilor de protecție, schimbării comportamentului persoanelor predispuse la comiterea actelor de violență domestică, precum și sprijinirii și orientării victimelor.

Concret, în cadrul activităților de prevenire a violenței domestice destinate agresorilor implicați în situațiile de violență domestică, reprezentanții poliției vor desfășura următoarele activități:

• informarea sau, după caz, atenționarea agresorului cu privire la măsurile și pedepsele ce pot fi aplicate, în scopul evitării actelor de violență domestică;
• informarea agresorului cu privire la existența unei sesizări împotriva sa referitoare la un posibil caz de violență domestică, precum și la măsurile ce pot fi luate împotriva acestuia, cu scopul de a descuraja pe viitor comiterea altor fapte de violență domestică;
• informarea și orientarea, la cererea agresorului, către serviciile rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autoritățile administrației publice locale, în cazul emiterii unui ordin provizoriu de protecție;
• informarea agresorului cu privire la efectele negative ale violenței domestice asupra victimelor, precum și cu privire la centrele de asistență destinate agresorilor în cadrul cărora aceștia pot beneficia de programe de consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare și dezalcoolizare.

Pe de altă parte, în cadrul activităților de prevenire a violenței domestice în legătură cu victimele violenței domestice, polițiștii desfășoară următoarele activități:

• informarea victimelor violenței domestice cu privire la modalitățile prin care acestea pot fi sprijinite;
• contactarea periodică a victimei, în vederea monitorizării evoluției stării de pericol, atunci când situația impune acest lucru;
• informarea cu privire la tipurile de servicii sociale, precum și la alte servicii specializate existente la nivelul direcțiilor pentru asistență socială de care victima/ agresorul poate beneficia și oferirea de materiale/ flyere care conțin informații despre numărul unic de urgență destinat victimelor violenței domestice, numerele de telefon ale serviciilor sociale existente la nivel local, informații despre asistența juridică, psihologică, vocațională pe care o pot solicita.

Potrivit metodologiei, prevenirea violenței domestice presupune un set complex de măsuri, aplicabile de către instituțiile cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. Aceste măsuri au drept scop principal reducerea fenomenului violenței domestice și sprijinirea, cu prioritate, a potențialelor victime și descurajarea potențialilor agresori, urmărindu-se schimbarea comportamentului social al acestora din urmă și reducerea factorilor care favorizează în mod direct și indirect comiterea actelor de violență domestică.

Așa cum apare în metodologie, factorii care favorizează comiterea actelor de violență domestică se referă, în principal, la:

• atitudinile și stereotipurile sociale care legitimează rolul dominant al bărbatului;
• percepția asupra desfacerii căsătoriei (nerecunoașterea de către agresor a desfacerii căsătoriei/ teama manifestată de către victimă, din diferite motive, de a se separa de agresor);
• nivelul ridicat de toleranță al societății față de violența domestică;
• prezentarea situațiilor de violență domestică prin mijloacele de comunicare în masă, fără a însoți aceste informații de sancțiuni aplicate agresorilor și de mijloace și măsuri de sprijin pentru victime;
• concepția agresorilor despre viață și familie, care este bazată pe mentalitatea tradițională de superioritate a bărbatului asupra femeii și pe un raport inegal de putere;
• consumul excesiv de alcool (unul sau ambii parteneri consumă alcool);
• gelozia partenerului/ partenerilor;
• infidelitatea partenerului/ partenerilor;
• problemele sexuale ale cuplului;
• certurile cu privire la copii (existența unor copii nedoriți/ copii din alte relații, divergențele în legătură cu modul de creștere și educație a acestora, custodia copilului, realizarea programului de vizitare a copilului);
• dorința partenerei de a deveni independentă din punct de vedere financiar - consolidarea statutului femeii în familie;
• existența unor dificultăți care vulnerabilizează cuplul (lipsa unei locuințe, venituri insuficiente, stare de boală a unuia sau a ambilor parteneri, lipsa locurilor de muncă/ șomajul asociat cu sentimente de insecuritate);
• stresul asociat cu diverse evenimente neplăcute (pierderea serviciului, accident).