avocatnet.ro 
Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2022 a fost 6.126 lei, cu 10,7% (+591 lei) mai mare faţă de anul precedent. Câştigul salarial mediu net lunar a fost de 3.801 lei anul trecut, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu 2021, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.
Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2022, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în activităţile economice: informaţii şi comunicaţii (+102,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+57,4%), administraţie publică (+46,5%), industria extractivă (+44,0%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,2%).
Pe de altă parte, câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-43%), alte activităţi de servicii (-37,4%), tranzacţii imobiliare (-27,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,4%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,3%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-15,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-14,5%), industria prelucrătoare (-9,5%), transport şi depozitare (-8,8%), respectiv construcţii (-7,8%), arată datele INS, consultate de Agerpres.
Potrivit datelor INS, pentru anul 2022, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 222,4% faţă de anul 1990, mai mic cu 5 puncte procentuale faţă de anul precedent.
Femeile câștigă mai puțin decât bărbații
Femeile au câştigat în medie, în expresie brută, cu 3,5% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6.012 lei (faţă de 6.231 lei al salariaţilor bărbaţi). Pe net, femeile au câştigat cu 6,3%, respectiv cu 248 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3.672 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 3.920 lei al salariaţilor bărbaţi).
De asemenea, bărbaţii au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informaţii şi comunicaţii (22,1%), alte activităţi de servicii (19,2%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (18,7%).
Cele mai sărace județe
În profil teritorial, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2022 s-a situat sub media pe economie în 37 judeţe.
Astfel, cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Teleorman (2.881 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2.888 lei, cu 24% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2.924 lei, cu 23,1% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (2.950 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2.951 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie), Mehedinţi (2954 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie), respectiv Botoşani (2958 lei, cu 22,2% mai puţin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (5.304 lei, cu 39,5% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (4.679 lei, cu 23,1% peste medie), Timiş (4.251 lei, cu 11,8% peste medie), Ilfov (3.958 lei, cu 4,1% peste medie) şi Iaşi (3939 lei, cu 3,6% peste media pe economie).
Noile norme de poluare EURO 7, ce sunt și de când intră în vigoare. Cum arată planul ambițios al UE
Oficialii europeni se pregătesc să adopte cadrul legal pentru intrarea în vigoare a noilor norme de poluare EURO 7, pe care trebuie să le respecte toți producătorii de automobile care-și vând modelele pe piața europeană. În această perioadă, la Bruxelles se discută intens despre noile propuneri, unele care-și doresc să mulțumească pe toată lumea. Critici, însă, există. O primă reuniune ministerială pe acest subiect, la care participă reprezentanții tuturor statelor membre, e programată luni, 25 septembrie.
Pentru a pregăti intrarea în vigoare a noilor norme de poluare EURO 7, Comisia Europeană a venit cu propriile propuneri în noiembrie 2022. Comisia arăta, la acea vreme, că transportul rutier constituie cea mai mare sursă de poluare a aerului în orașe.
Noile standarde Euro 7 vor asigura faptul că pe drumurile noastre circulă vehicule mai curate și vor îmbunătăți calitatea aerului, protejând sănătatea cetățenilor și a mediului, spuneau oficialii. Standardele Euro 7 și standardele privind emisiile de CO2 pentru vehicule funcționează împreună pentru a asigura calitatea aerului pentru cetățeni, deoarece utilizarea sporită a vehiculelor electrice duce și ea la anumite beneficii în ceea ce privește calitatea aerului.
Concret, noile standarde de emisii Euro 7 vor garanta că toate autoturismele noi vândute pe piața europeană sunt mult mai puțin poluante. Propunerea abordează emisiile provenite de la țevile de evacuare, precum și de la frâne și pneuri.
Reguli mai aspre anti-poluare
Propunerea înlocuiește și simplifică normele anterior separate privind emisiile pentru autoturisme și camionete (Euro 6) și camioane și autobuze (Euro VI).
Standardele Euro 7 introduc limitele de emisii pentru toate autovehiculele, și anume autoturisme, camionete, autobuze și camioane, în cadrul unui set unic de norme. Noile norme sunt neutre din punctul de vedere al combustibililor și al tehnologiei, impunând aceleași limite indiferent dacă vehiculul utilizează benzină, motorină, sisteme electrice de transmisie sau combustibili alternativi.
Comisia nota că noile norme de poluare vor fi primele standarde de emisii la nivel mondial care fac mai mult decât să reglementeze emisiile țevilor de evacuare. Mai exact, stabilesc limite suplimentare pentru emisiile de particule provenite de la frâne și pentru emisiile de microplastice provenite de la pneuri. Aceste norme se vor aplica tuturor vehiculelor, inclusiv celor electrice.
Toate vehiculele vor trebui să respecte normele pentru o perioadă mai lungă decât cea în vigoare în prezent. Conformitatea pentru autoturisme și camionete va fi verificată până când aceste vehicule ating 200 000 de kilometri și vârsta de 10 ani. Acest lucru dublează cerințele de durabilitate prevăzute de normele Euro 6/VI (100 000 de kilometri și 5 ani).
Creșteri similare vor avea loc în cazul autobuzelor și camioanelor.
De asemenea, noile norme vor reglementa durabilitatea bateriilor instalate în autoturisme și camionete, pentru a spori încrederea consumatorilor în vehiculele electrice. Acest lucru va reduce, de asemenea, necesitatea înlocuirii bateriilor la începutul ciclului de viață al unui vehicul, scăzând astfel nevoia de materii prime critice necesare pentru producerea bateriilor.
Normele Euro 7 vor garanta faptul că vehiculele nu sunt modificate și că emisiile pot fi controlate cu ușurință de către autorități prin utilizarea senzorilor din interiorul vehiculului pentru a măsura emisiile pe întreaga durată de viață a unui vehicul.
Antifrauda a pornit o campanie de controale la nivel naţional împreună cu Inspecţia Muncii, după proiectul pilot derulat anul trecut în Bucureşti-Ilfov, urmând ca verificări să aibă loc la nivel local în fiecare judeţ, a transmis Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), la solicitarea Profit.ro.
Campania vizează prioritar munca nefiscalizată prin intermediul platformelor de transport alternativ, cum sunt Uber şi Bolt, dar şi activităţile de curierat la cerere cu produse alimentare în special, prin intermediul aplicaţiilor mobile, cum sunt Tazz şi Glovo, dar şi din alte domenii, cum ar fi cel al firmelor de pază, transmite News.ro.
Doar la firmele care lucrează cu aplicaţiile de transport alternativ, analiza de risc derulată de Antifraudă indică zeci de mii de şoferi cu muncă nefiscalizată, relatează Profit.ro.
Controalele Antifraudă nu vizează aplicaţiile de transport alternativ sau curierat la cerere, ci firmele care lucrează prin intermediul acestor aplicaţii. Astfel, analiza de risc derulată de Antifraudă a indicat, la aceste domenii, existenţa a circa 30.000 de şoferi care rezultă din datele aplicaţiilor de transport alternativ, dar nu apar şi la firmele care lucrează cu aceste aplicaţii. Numărul şoferilor a căror muncă este fiscalizată se ridică la aproximativ 18.000, dar din analiză reiese existenţa a circa 48.000 de şoferi.
Similar, la activităţile de curierat la cerere, în special cu produse alimentare, analiza de risc relevă milioane de ore lucrate dar nefiscalizate.
ContSters42967
Comentarii articol (0)