Recalificarea profilului funcțional: ANAF poate considera că firma e dependentă de grup, chiar dacă majoritatea tranzacțiilor sunt cu terți

„Și aici vorbim tot de o abordare agregată pe care o vedem la inspecții. Este tot o abordare recentă și care este specifică anumitor industrii. Care este specificul acestei spețe? În primul rând, vorbim de companii care lucrează foarte mult cu terții - vânzările sunt 80-90% către terți și mai puțin către grup. Speța privește recalificarea profilului funcțional - deci, se face o recalificare din perspectiva analizei funcționale. Fiscul face o analiză funcțională de sine stătătoare și pleacă de la analiza funcțională pe care societatea o are inclusă în dosarul său.

Să spunem că avem cazul unei societăți care este producător de produse finite la comandă. Lucrează 80-90% cu clienți terți și restul vânzărilor sunt către grup. În dosarul său de prețuri de transfer, contribuabilul include, evident, doar tranzacțiile pe care le are cu grupul, care reprezintă, poate, 10% din totalul vânzărilor. Nu se includ în dosarul de prețuri de transfer -- pentru că nu aceasta este abordarea -- analize funcționale privind tranzacțiile pe care le ai cu terții, pentru că ele, prin definiție, sunt la nivel de piață”, a explicat, la un webinar organizat recent de NNDKP, Silviu Bădescu, Tax Partner.

Practic, inspectorii ANAF preiau profilul companiei, acela de producător cu funcții și riscuri limitate în relație cu grupul, și îl extind și asupra activității derulate în relație cu terții. Care este scopul? În acest fel, Fiscul își creează un „teren propice” pentru a face ajustări.

„Plecând de la analiza pe care chiar societatea o face în dosarul său de prețuri de transfer și unde spune că este un producător, față de grup, cu funcții și riscuri limitate, Fiscul preia acest profil și îl extinde asupra întregii activități a producătorului -- deci, inclusiv asupra activității pe care respectiva companie o desfășoară cu terții -- și consideră că inclusiv în relație cu terții el este un producător cu funcții și riscuri limitate și că, în esență, este reconsiderat ca fiind dependent de grup. Cu alte cuvinte, el inclusiv tranzacțiile pe care le are cu terții le face tot la instrucțiunea grupului, nefiind autonom.

În susținerea acestei abordări, se vine cu tot felul de argumente, unele destul de irelevante, din punctul meu de vedere. (...) Toată această abordare pentru a reconsidera compania dependentă de grup și a-i ajusta profitabilitatea. Interesant este că astfel de ajustări au fost făcute direct către compania-mamă a întregului grup, deși societatea din România nu avea tranzacții cu compania-mamă. Și o altă particularitate foarte interesantă a speței este că, în multe cazuri, astfel de ajustări au fost făcute cu societăți nonUE, ceea ce a creat din start un drum închis, în sensul în care nu s-a putut accesa MAP, pentru că MAP-ul cu societățile nonUE până acum, real vorbind, în România nu a funcționat. Și atunci, din start, cu astfel de subiecte ajungi doar în instanță”, a detaliat Silviu Bădescu.

MAP vine de la „mutual agreement procedure”, adică procedură de acord reciproc. Prin intermediul MAP, autoritățile din două state se consultă pentru a soluționa disputele privind dubla taxare (cazurile în care același profit este taxat în două jurisdicții diferite), potrivit Comisiei Europene.

Important! Tocmai pentru că legislația și abordarea inspectorilor diferă de la un stat membru al UE la altul, autoritățile europene au inițiat recent un proiect de directivă pentru uniformizarea regulilor de prețuri de transfer. Documentul ar putea să se aplice din 2026, dacă este adoptat și apoi transpus în statele UE.