Proiect: Datoriile fiscale să poată fi executate silit și de executori judecătorești, nu doar de executori fiscali

Ca să se aplice, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament și promulgat de șeful statului. Acesta prevede implementarea unei competențe alternative în privința executărilor silite pentru datorii fiscale. Practic, nu doar executorii fiscali să fie competenți pentru recuperarea datoriilor fiscale, ci și executorii judecătorești.

„Prin excepţie (...), autorităţile sau instituţiile publice care nu dispun de executori fiscali organizaţi în compartimente de specialitate pot solicita executorilor judecătoreşti să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. În acest scop, autoritatea sau instituţia publică se va adresa cu o cerere de executare (...) Camerei Executorilor Judecătoreşti în circumscripţia căreia debitorul îşi are domiciliul sau sediul, în vederea desemnării aleatorii în termen de 5 zile de la primirea cererii a unui executor judecătoresc care să deschidă procedura de executare.

Executorul desemnat va aplica onorariile minimale prevăzute de ordinul ministrului justiţiei. În aceste situaţii, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar”, este explicat în documentul prin care se propun modificări la Codul de procedură fiscală.

Inițiatorii măsurii argumentează că aceasta va duce la o îmbunătățire a cadrul legal actual și la o colectare mai bună a veniturilor la bugetul de stat, dar și la degrevarea parțială a activității executorilor fiscali:

„Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal actual în domeniul colectării creanţelor bugetare, astfel încât să se asigure premisele creşterii gradului de încasare a veniturilor la bugetul de stat consolidat, se propune implementarea unei competenţe alternative în materia executării fiscale. Astfel, pe lângă executorul fiscal, ar deveni competent şi executorul judecătoresc, profesionist specializat în executarea silită, reglementat prin Legea 188/2000. (...)

Beneficiile sunt evidente - prin creşterea gradului de recuperare a creanţelor bugetare este crescut şi gradul de încasare a veniturilor la bugetul de stat consolidat. (...) În propunerea noastră, solicităm ca (...) onorariul executorului să fie imputat exclusiv asupra averii debitorului urmărit. Astfel, este stimulat interesul executorului desemnat să definitiveze procedura execuţională. (...)

Un prim efect important pentru Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală vizează reducerea gradului de încărcare a activităţii executorilor fiscali. Propunându-se o competenţă alternativă în materia recuperării creanţelor bugetare, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pot să aprecieze situaţiile concrete în care este necesar a se apela la serviciile executorilor judecătoreşti.”

Pe deasupra, inițiatorii spun că măsura ar fi de mare ajutor în special în cazul datoriilor fiscale locale. Asta deoarece autoritățile locale nu dispun întotdeauna de resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit executările silite:

„Un prim efect se va observa în creşterea gradului de colectare a creanţelor bugetare specifice bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale. Este cunoscut faptul că există UAT-uri mici care nu îşi permit o structură de personal care să includă şi un serviciu de executare silită sau funcţionari specializaţi pentru o asemenea activitate. Competenţa alternativă propusă în materia recuperării creanţelor bugetare le oferă UAT-urilor posibilitatea să-şi evalueze capacitatea funcţională, resursele umane avute la dispoziţie, costurile necesare şi să aprecieze necesitatea de a apela la serviciile executorilor judecătoreşti.”

În documentarea proiectului de lege au existat consultări atât cu Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, cât și cu Asociaţia Comunelor din România și Asociaţia Oraşelor din România.

Atenție! Proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.