UPDATE: Noua reorganizare a ANAF, pusă oficial în aplicare: Se reintroduc funcțiile specializate la DGAF, iar DGAMC își pierde din autonomie

__________

ACTUALIZARE (01.07.2025): Până la urmă, Guvernul a renunțat la introducerea unităților județene ale DGAF și a preferat să păstreze organizarea actuală a acestei structuri din cadrul ANAF.
__________

OUG 23/2024, care conține măsurile de reorganizare a ANAF, a fost publicată în Monitorul Oficial și este în vigoare din 18 martie 2023, iar punerea lor în aplicare a fost făcută prin HG 565/2024, care a apărut în Monitorul Oficial și este în vigoare din 27 mai 2024. Este vorba de mai multe măsuri, dintre care cele mai importante sunt prezentate succint în continuare.

„Am finalizat reorganizarea ANAF, care va duce lupta antifraudă la un alt nivel. Avem acum funcția specifică de inspector antifraudă, care permite îmbunătățirea structurii de control operativ în lupta împotriva evaziunii. În plus, asigurăm operaționalizarea structurilor teritoriale județene care urmăresc combaterea activităților economice ilicite. Astfel, se vor putea desfășura permanent, la orice oră, acțiuni de control la toate categoriile de contribuabili, indiferent de forma de organizare, dar și în orice loc, indiferent de forma sub care se desfășoară activități economice.

Mai mult, reorganizăm activitatea DGAMC, pentru a avea un cadru unitar al activităţii de colectare și pentru a avea o organizare mai fluidă. De asemenea, se reorganizează Direcția generală executări silite, pentru a accelera procedurile de valorificare a bunurilor confiscate și intrate în proprietatea privată a statului. Acest amplu proces de reorganizare este un pas crucial pentru a ne asigura că ajungem să colectăm eficient acei bani care trebuie să meargă către investiții, funcționarea instituțiilor medicale, pensii, alocații, nu în economia neagră”, a precizat recent Marcel Boloș, Ministrul finanțelor.

1. Se revine la funcții specializate pentru DGAF, iar Direcția va avea și structuri județene. Concret, vor fi reintroduse funcțiile publice specifice în cadrul DGAF, care existaseră până la începutul anului 2020 (funcții publice specifice de conducere de inspector general antifraudă, inspector general adjunct antifraudă, inspector șef direcție antifraudă, inspector șef serviciu antifraudă și funcții publice specifice de execuție din clasa I de inspector antifraudă). La acel moment, autoritățile spuneau că elimină funcțiile specializate tocmai pentru a ocupa posturile mai ușor, dar acum spun că este nevoie, totuși, de oameni cu cunoștințe specializate. În acest sens, cei care acum îndeplinesc atribuții specifice DGAF urmează să fie trecuți de la funcții publice generale la funcții publice specifice (vor fi și recrutări prin concurs), însă cu condiția să obțină avizul psihologic și avizul psihologic de integritate. Totodată, se prevede că în cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală vor funcționa, în curând, și structuri județene. Important: Citește și un interviu despre ce așteptări ar trebui să aibă firmele, în contextul apariției structurilor județene ale DGAF, în controalele antifraudă.

2. Schimbări importante și la DGAMC. Această direcție generală urmează să-și piardă personalitatea juridică și să fie preluată de ANAF, de la 1 iunie 2024. În esență, asta înseamnă mai puțină autonomie pentru DGAMC (de exemplu, ANAF va înlocui DGAMC în procese) și, potrivit inițiatorilor, o optimizare a activității sale. Important: Citește și un interviu despre ce așteptări ar trebui să aibă marii contribuabili în urma reorganizării DGAMC.

3. Se introduce o interdicție nouă privind divulgarea secretelor de serviciu. Mai precis, ordonanța prevede că încălcarea prevederilor referitoare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice de către personalul ANAF care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, are acces la acest tip de informații atrage răspunderea penală. Conform articolului 304 din Codul penal, către care se face trimitere, vorbim de o pedeapsă cu închisoarea de la trei luni la trei ani sau cu amendă (divulgarea de către cel care cunoaște secretele datorită atribuțiilor de serviciu) ori de o pedeapsă cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă (divulgarea de către cel care ia cunoștință de acestea). Iar dacă vorbim de divulgarea fără drept a informațiilor referitoare la riscul fiscal (rezultate din utilizarea modulelor informatice de antifraudă prin care sunt identificate acte și fapte potențiale de evaziune fiscală sau informații referitoare la impozite și taxe neîncasate la bugetul general consolidat), care constituie secret de serviciu, de către personalul ANAF care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, are acces la acest tip de informații, pedeapsa este închisoarea de la trei luni la trei ani sau amenda.

4. Se introduce o a treia poziție de vicepreședinte al ANAF, care, potrivit inițiatorilor ordonanței, va prelua coordonarea activităţii de digitalizare a Agenției, astfel încât să fie posibilă realizarea obiectivelor strategice asumate în acest sens.

5. Se face o optimizare pentru a permite achiziția de autoturisme pentru e-Sigiliu. În prezent există anumite restricții pentru achizițiile de autoturisme la nivelul instituțiilor și autorităților publice. Prin această ordonanță se introduc excepțiile necesare pentru a achiziționa autoturisme pentru operaționalizarea sistemului e-Sigiliu (monitorizarea transporturilor rutiere riscante prin sigilii inteligente).