Autoritățile vor implementa o nouă reorganizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit unei ordonanțe oficializate luni de Executiv. Printre altele, vom vedea din nou funcții specializate la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF), iar Direcția generală de administrare a marilor contribuabili (DGAMC) își va pierde din autonomie.
OUG 23/2024, care conține măsurile de
reorganizare a ANAF, a fost publicată în Monitorul Oficial și este în vigoare din 18 martie 2023, însă este nevoie și de norme de implementare în perioada următoare. Documentul conține mai multe măsuri, dintre care cele mai importante sunt prezentate succint în continuare.
1. Se revine la funcții specializate pentru DGAF, iar Direcția va avea și structuri județene. Concret, vor fi reintroduse funcțiile publice specifice în cadrul DGAF, care existaseră până la începutul anului 2020 (funcții publice specifice de conducere de inspector general antifraudă, inspector general adjunct antifraudă, inspector șef direcție antifraudă, inspector șef serviciu antifraudă și funcții publice specifice de execuție din clasa I de inspector antifraudă). La acel moment, autoritățile spuneau că elimină funcțiile specializate tocmai pentru a ocupa posturile mai ușor, dar acum spun că este nevoie, totuși, de oameni cu cunoștințe specializate. În acest sens,
cei care acum îndeplinesc atribuții specifice DGAF urmează să fie trecuți de la funcții publice generale la funcții publice specifice (vor fi și recrutări prin concurs), însă cu condiția să obțină, până la 1 ianuarie 2025, avizul psihologic și avizul psihologic de integritate. Totodată, se prevede că în cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală vor funcționa, începând cu data de 1 ianuarie 2025, și structuri județene.
2. Schimbări importante și la DGAMC. Această direcție generală urmează să-și piardă personalitatea juridică și să fie preluată de ANAF. În esență, asta înseamnă mai puțină autonomie pentru DGAMC (de exemplu, ANAF va înlocui DGAMC în procese) și,
potrivit inițiatorilor, o optimizare a activității sale.
3. Se introduce o interdicție nouă privind divulgarea secretelor de serviciu. Mai precis, ordonanța prevede că încălcarea prevederilor referitoare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice de către personalul ANAF care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, are acces la acest tip de informații atrage răspunderea penală. Conform articolului 304 din Codul penal, către care se face trimitere, vorbim de o pedeapsă cu închisoarea de la trei luni la trei ani sau cu amendă (divulgarea de către cel care cunoaște secretele datorită atribuțiilor de serviciu) ori de o pedeapsă cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă (divulgarea de către cel care ia cunoștință de acestea). Iar dacă vorbim de divulgarea fără drept a informațiilor referitoare la riscul fiscal (rezultate din utilizarea modulelor informatice de antifraudă prin care sunt identificate acte și fapte potențiale de evaziune fiscală sau informații referitoare la impozite și taxe neîncasate la bugetul general consolidat), care constituie secret de serviciu, de către personalul ANAF care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, are acces la acest tip de informații, pedeapsa este închisoarea de la trei luni la trei ani sau amenda.
4. Se introduce o a treia poziție de vicepreședinte al ANAF, care, potrivit inițiatorilor ordonanței, va prelua coordonarea activităţii de digitalizare a Agenției, astfel încât să fie posibilă realizarea obiectivelor strategice asumate în acest sens.
5. Se face o optimizare pentru a permite achiziția de autoturisme pentru e-Sigiliu. În prezent există anumite restricții pentru achizițiile de autoturisme la nivelul instituțiilor și autorităților publice. Prin această ordonanță se introduc excepțiile necesare pentru a achiziționa autoturisme pentru
operaționalizarea sistemului e-Sigiliu (monitorizarea transporturilor rutiere riscante prin sigilii inteligente).