DNSC a lansat un ghid care te poate ajuta să te protejezi de fenomenul deepfake

Deepfake, conform ghidului lansat de către DNSC, este în linii mari, manipularea digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) prin care se transmit informații nereale sau parțial adevărate. De exemplu, un deepfake poate prezenta o personalitate publică oferind sfaturi financiare false ori recomandări de iți investi economiile într-un produs, aplicație etc. care, de cele mai multe ori, nu este altceva decât o tentativă de fraudă. Exemple de acest fel circulă deja pe scară largă pe rețelele de socializare.

Cum pot fi identificate deepfake-urile?

Există anumite detalii care te pot ajuta să discerni între o filmare legitimă și una falsă

• mediul înconjurător: umbre inexistente, reflexii prea puternice sau zone neclare pot indica o manipulare digitală;
• imperfecțiuni ale feței: alunițe nerealiste, clipire nesincronizată, distorsiuni ale gurii sau dinți perfecți pot fi indicii ale unui deepfake;
• nesincronizarea vorbirii: buzele persoanei ”filmate” nu se mișcă sincron cu sunetul, fapt care poate indica o manipulare audio.

De ce este important să te protejezi

Ghidul conține și exemple de astfel de postări online, cel mai cunoscut fiind, probabil, cel al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) care, într-un videoclip înșelător, pare să promoveze o platformă de investiții, însă BNR a declarat că acestea sunt false. Autorii au folosit AI pentru a modifica vocea și imaginea guvernatorului, cu scopul de a induce în eroare publicul pentru a participa la investiții frauduloase, promițând câștiguri financiare rapide și ușoare.

Un alt exemplu oferit este cel al unei femei pensionare din Vaslui victima unei escrocherii postată online pe platforma YouTube. Escrocii au creat un videoclip fals în care un cunoscut bancher și alte personalități cunoscute recomandau o platformă de investiții. Promisiunea unor profituri rapide a convins pensionara să investească suma de 52.000 de lei, economii strânse în 20 de ani de muncă. Chiar dacă femeia a raportat această fraudă autorităților, experții consideră că șansele de recuperare a fondurilor pierdute sunt minime.

Deepfake-urile pot fi folosite pentru a:

• fura bani;
• discredita o persoană sau o organizație;
• manipula opinia publică.

Evitarea înșelăciunii prin deepfake necesită, conform documentului, o combinație de ”scepticism sănătos, atenție la detalii și utilizarea unor instrumente de verificare”. Ghidul conține și o serie de sfaturi utile:

• fii sceptic cu privire la informațiile pe care le vezi online;
• verifică sursa informației;
• caută indicii care pot trăda un deepfake.