Dincolo de generalitățile vehiculate în spațiul public – de la administrație și până la activiștii de pe rețelele sociale – stau cifrele. Să construim, mai întâi, un tablou din aceste cifre:

• Terenurile nisipoase pe care nu se mai poate face agricultură tradițională pentru România au ajuns la 400.000 de hectare.
• Alte 800.000 de hectare sunt în pericol de a deveni deșert într-un deceniu. 
• Alte 11,2 milioane de hectare sunt în pericol să-și scadă umiditate din sol până în 2050.
• Deșertul Olteniei s-a născut dintr-o veche albie a Dunării, care anual avansează spre centrul țării:  de la 15 kilometri de albia fluviului, la 30 de km în ultimele 3 decenii, iar ritmul de avansare riscă să fie și mai mare.
• Deșertul (terenul nisipos) înaintează cu 0,5 km pe an
• Avansul nisipului până la 50 de kilometri de Dunăre poate fi oprit doar prin împăduriri.