1. Stăm prost la relația online dintre cetățean și administrație
În România, mai puțin de un sfert dintre cetățeni cu vârste între 16 și 74 de ani (23%) au folosit site-ul sau aplicația unei autorități publice în cele 12 luni care au precedat la culegerea datelor, comparativ cu media UE, de aproape 70%:

Procente foarte mici la acest indicator au mai înregistrat și Bulgaria (30%) și Germania (58%), comparativ cu media UE, dar mai ales cu ponderile din statele nordice: Danemarca (98%) și Finlanda, alături de Olanda și Suedia (fiecare cu 95%).
În ceea ce privește identificarea electronică, chiar dacă aceasta este puțin folosită, fiind un proces relativ nou, se observă o tendință de extindere rapidă a folosirii acesteia pentru achiziția de servicii furnizate de mediul de business.
Din totalul persoanelor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în 12 luni precedente interviului, ponderea persoanelor care au folosit identificarea electronică pentru a accesa unele servicii online, în scop personal, a fost de numai 12,0%, față de 41,11% media Uniunii.

Componenta care conduce la o pondere atât de scăzută este cea a folosirii eID pentru accesarea de servicii oferite de administrația și serviciile publice, unde doar 1,58% din populația de vârstă 16 – 74 ani a făcut acest lucru, comparativ cu 36,14% din cetățenii UE 27. Suntem singura țară, alături de Cipru (0,72% din persoane au folosit eID pentru servicii oferite de stat), care nu depășesc plafonul mediu de 5%.
În Bulgaria, ponderea acestor persoane este de 5,36%.
Citește integral articolul pe cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)