Interviu: Prosumatorii și operatorii rețelelor energetice din România: O relație tensionată în lipsa reformelor legislative

1. avocatnet.ro: Evoluția numărului de prosumatori și a capacității instalate în România a fost spectaculoasă, transformând acest segment dintr-un actor marginal într-un contributor la producția de energie regenerabilă. Care ar fi masa critică de prosumatori care ar face ca aportul lor să devină relevant din punct de vedere al siguranței energetice a României (apropo de recentele evenimente din peninsula Iberică)?

Dan Pîrșan: Evoluția prosumatorilor a fost exponențială în România și așa va rămâne și în viitor. ”Cutia Pandorei” a fost deschisă însă de către trio-ul producători, furnizori și distribuitori, care au dus la creșterea numărului de prosumatori prin explozia nejustificată a prețului la energie în România. În anul 2018, prețul pe kWh era, în total, undeva la 0,35–0,40 lei. Tehnologia fotovoltaică era de 3–4 ori mai scumpă. Aceste ingrediente nu favorizau creșterea numărului de prosumatori. Pe atunci, în România erau numai câteva mii de ”entuziaști”. Astăzi, suntem peste 210.000 de prosumatori, cu undeva la 2.400–2.500 MW putere instalată. Ca să avem o imagine clară a relevanței pe care o au acum prosumatorii, îți ofer o cifră, pentru a avea un ordin de referință: este cu mult peste Nuclearelectrica (1.400 MW putere).

Pe de o parte, legat de incidentele din Spania/Portugalia, devine din ce în ce mai clar că a fost o eroare de operare a sistemului și nu prosumatorii sau parcurile fotovoltaice au fost cauza incidentului de blackout. Pe de altă parte, prosumatorii nu au venit de pe altă planetă cu tehnologie spațială să colonizeze rețelele din România. Conform Legii energiei 123/2012, Transelectrica, Ministerul Energiei și operatorii de distribuție din România au obligația legală să-și întocmească predicții pe 10 ani. Nu au făcut-o și, acum, prosumatorii i-au luat prin surprindere, ca pe drumari, iarna, când (ce să vezi?) ninge.

2. avocatnet.ro: Care sunt neajunsurile legislației actuale referitoare la acest domeniu?

Dan Pîrșan: Avem o legislație părtinitoare în zona secundară, emisă de un ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - n. red.) puternic determinat să reprezinte interesele furnizorilor, de pe urma cărora își încasează veniturile bugetare anuale, în cea mai mare proporție. În general, legislația secundară viciată a fost emisă de către ANRE în perioada în care prosumatorii nu erau organizați în nicio structură care să le apere drepturile. Prin urmare, din punct de vedere legislativ, avem:

• Ordinul 15/2022, care statuează plata surplusului de energie al prosumatorilor... la doi ani de la data facturării – această legislație nu are corespondent în nicio altă țară europeană;
• lipsa măsurilor coercitive privind nefacturarea lunară a prosumatorilor, ceea ce a dus și continuă să ducă la întârzieri de aproape trei ani la facturare;
• proiectul de lege PL-x 605, așa-zisa ”Lege a Prosumatorului”, care trenează de aproape 3 ani în Parlament;
• lipsa legislației pentru Comunitățile de Energie în România;
• inexistența unei legislații pentru Prosumatorul de Condominiu (propunere APCE neglijată de Ministerul Energiei până azi);
• prețuri diferențiate și diferite pentru aceeași energie la consumatori/prosumatori oferite de către furnizori;
• TVA diferit de 19% la baterii, în condițiile în care sistemul beneficiază de un TVA redus de 9% – în timp ce în alte țări dezvoltate, TVA-ul este 0% la sistemele fotovoltaice și baterii.

Dan Pîrșan: Ca să fim clari și înțeleși pe deplin: toate legile pozitive aplicate prosumatorilor din România se datorează Uniunii Europene și directivelor obligatorii ale acesteia. Subliniez: Noi existăm datorită legislației UE. Starea de normalitate de la ora actuală este extrem de fragilă. Nu există un dialog între noi, ca asociație reprezentativă la nivel național, și factorul decident, decât prin comunicatele noastre de presă, adrese, dar cam atât. Legat de asociațiile profesionale ale furnizorilor, producătorilor și distribuitorilor de energie din România, nici nu încape discuție.

Am primit o singură invitație, în aprilie 2024, la un grup de lucru la ANRE – și aceasta a eșuat dramatic după două întâlniri succesive, și acelea desfășurate la distanță de două luni. Prin urmare, este clar că decidenții politici ar trebui să reconsidere dialogul cu prosumatorii, alături de asociațiile profesionale ale producătorilor, furnizorilor și distribuitorilor din energie, pentru a conviețui. Iar ANRE ar trebui reformat din temelii.

4. avocatnet.ro: Cum stau lucrurile la noi, comparativ cu alte țări europene?

Dan Pîrșan: În mod evident, în România stăm foarte prost în comparație cu alte țări. În Germania, Polonia, Olanda, Spania sunt peste un milion de prosumatori, iar aceștia sunt plătiți lunar, sunt integrați în rețele, au o legislație clară și corectă. Singurul proiect de succes din România care a susținut prosumatorii a fost programul ”Casa Verde”, susținut de Ministerul Mediului prin Administrația Fondului pentru Mediu, unde taxele firmelor și cetățenilor României pe carbon, mediu etc. s-au întors cu adevărat la cetățeni. Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să ajute în 2025–2026, dar, să fiu sincer, nu ne facem prea mari iluzii și nu avem mari speranțe.

Dan Pîrșan: Responsabili pentru situația de facto în România sunt – și nu se limitează la – ANRE, Ministerul Energiei, partidele parlamentare, influența asociațiilor profesionale din zona de energie. Legat de ce ar trebui făcut... APCE este o punte de comunicare cu actorii legislativi, mass-media și alți actori de pe piața de energie, pentru armonizarea legislației europene, apărarea drepturilor prosumatorilor, propuneri de îmbunătățire a legislației actuale sau diferite propuneri legislative noi, precum Prosumatorul de Condominiu, spre exemplu.

6. avocatnet.ro: Ce înseamnă să fii prosumator? De ce ar trebui să fiu interesat să devin și eu unul? Ce avantaje aș avea?

Dan Pîrșan: Definiția prosumatorului, pe înțelesul tuturor, ar fi următoarea: prosumatorul este entitatea care produce și consumă energie bazându-se pe tehnologia solară. Atâta timp cât, cu o tehnologie din ce în ce mai ieftină, accesibilă și sigură, poți produce diurn o cantitate de energie care să îți acopere nevoile sau chiar să îți depășească nevoile energetice, de ce n-ai face-o? Pe lângă autoconsum, care este o latură importantă a problemei prosumatorului, excedentul este injectat în rețea și lunar ți se compensează de către furnizor cantitatea de energie furnizată cu cea consumată, la nivel de energie activă (cam 1/3 din prețul total al energiei pe kWh). Dacă optezi pentru un sistem hibrid, cu stocare și baterii, în mod evident, în funcție de particularitățile sistemului/bateriilor, acesta poate conduce la semi independență energetică, în diferite grade.

Dan Pîrșan: Cel mai evident inconvenient este – și va fi – capacitatea limitată a rețelelor nemodernizate ale furnizorilor de a prelua excesul de energie atunci când există producție în exces, mai ales în cazul multor prosumatori distribuiți în zona unui transformator local de medie tensiune, când se întâmplă fenomenul de supratensiune. Fenomenul apare, în majoritate, din cauza secțiunii rețelelor învechite de 50–60 de ani și a transformatoarelor vechi, nemodernizate. În momentul când tensiunea ajunge la 253 Volți, invertoarele se opresc pentru o perioadă de 15 minute, după care găsesc tot rețeaua în supratensiune... și tot așa. În tot aceste întreruperi, prosumatorul consumă, evident, din rețea.