Interviu: Spețele privind TVA, accizele și regulile vamale au fost mutate de la CJUE la TUE, dar ce înseamnă asta, concret, pentru contribuabili?

Hotărârile date de CJUE sunt foarte importante pentru contribuabili, inclusiv în domeniul fiscal, deoarece vin cu interpretări obligatorii ale legislațiilor naționale, prin prisma legislației europene. În prezent, se cer periodic clarificări la CJUE și pentru spețe judecate în România, cele pe TVA fiind cele mai „vizibile”. Astfel, pentru a explica schimbarea aplicabilă de astă-toamnă, redacția noastră a obținut răspunsuri de la Tudor Bonifate (foto), Avocat la Țuca Zbârcea & Asociații.

1. avocatnet.ro: De ce a fost necesar un transfer de competență de la CJUE la TUE pentru aceste domenii fiscale?

Tudor Bonifate: „Posibilitatea de a transfera către TUE competența de soluționare a trimiterilor preliminare adresate de instanțele naționale în anumite domenii ale dreptului european a fost recunoscută de Tratatul de la Nisa, intrat în vigoare în anul 2003. Timp de peste două decenii, o asemenea posibilitate nu a fost valorificată de instituțiile europene, până la adoptarea de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a Regulamentului 2024/2.019 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul CJUE. Motivele pentru care Legiuitorul european a decis transferul parțial de competență de la CJUE către TUE sunt multiple, fiind menționate la considerentele (2)-(5) din preambulul regulamentului:

• creșterea semnificativă a cererilor de decizie preliminară adresate CJUE, ceea ce a condus nu numai la supraîncărcarea Curții, ci și la creșterea timpului mediu de soluționare a cererilor;
• necesitatea de a asigura CJUE posibilitatea de a aloca mai mult timp și mai multe resurse față de examinarea cererilor de decizie preliminară mai complexe și mai sensibile;
• capacitatea TUE de a face față în prezent creșterii volumului de muncă rezultat din transferul competenței preliminare în anumite domenii specifice.”

2. avocatnet.ro: Ce înseamnă acest transfer, din perspectivă practică, pentru contribuabilii din România?

Tudor Bonifate: „Contribuabilii din România (asemenea contribuabililor din celelalte state membre ale UE) nu suportă consecințe practice semnificative ca urmare a transferului de competențe dintre CJUE și TUE. Dovadă, în acest sens, este faptul că, inclusiv după intrarea în vigoare a regulamentului, orice cerere de decizie preliminară formulată în temeiul art. 267 din TFUE (Tratatul privind Funcționarea UE - n. red.) se va depune la CJUE, urmând ca aceasta să decidă dacă își menține competența asupra cererii sau dacă o trimite spre soluționare către TUE, în măsura în care face parte din domeniile transferate acestuia (art. 50b para. 3 din Statutul CJUE). Altfel spus, nu contribuabilii sunt cei care trebuie să verifice competența de soluționare a trimiterii preliminare, ci această verificare se va realiza din oficiu de către CJUE. Mai exact, domeniile în care TUE a dobândit competență preliminară sunt următoarele:

• sistemul comun al TVA;
• accizele;
• Codul vamal;
• clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată;
• compensarea și asistarea pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport;
• schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.”

3. avocatnet.ro: Procedura rămâne aceeași care era folosită la CJUE sau există schimbări?

Tudor Bonifate: „În linii mari, procedura trimiterilor preliminare rămâne neschimbată. Totuși, regulamentul aduce și două modificări interesante, aplicabile deopotrivă cererilor preliminare soluționate de TUE și CJUE:

• cererile de trimitere preliminară vor fi notificate inclusiv Parlamentului European, Consiliului, Băncii Centrale Europene, pentru ca acestea să poată formula memorii sau observații scrise în termen de două luni de la notificare, în cazul în care consideră că au un interes special privind chestiunile ridicate de cererea de decizie preliminară (art. 23 para. 2 din Statutul CJUE);
• regula nu va mai fi că memoriile sau observațiile scrise se afișează pe site-ul CJUE numai dacă autorul lor solicită publicarea, ci că publicarea pe site-ul CJUE se face întotdeauna, mai puțin în cazul în care persoana respectivă se opune publicării (art. 23 para. 5 din Statutul CJUE).”

4. avocatnet.ro: Contribuabilii se pot aștepta la soluții mai rapide de la TUE?

Tudor Bonifate: „Scopul transferului de competență preliminară a fost tocmai acela de a diminua durata de rezolvare a trimiterilor preliminare formulate de instanțele naționale. Teoretic, există unele premise serioase pentru atingerea acestui obiectiv - fiecare stat membru desemnează câte un judecător pentru CJUE și câte doi judecători pentru TUE, ceea ce presupune că TUE este alcătuit dintr-un număr dublu (54) de judecători față de CJUE. Cu alte cuvinte, pare că TUE are capacitatea instituțională de a rezolva cu celeritate trimiterile preliminare formulate de instanțele naționale. Practic, numai evoluțiile din anii următori vor demonstra dacă regulamentul a atins sau nu scopul propus de Legiuitorul european.”

5. avocatnet.ro: Contribuabilii se pot aștepta la schimbări de optică față de jurisprudența anterioară a CJUE pe aceste domenii?

Tudor Bonifate: „La acest moment, nu sunt indicii în sensul că TUE va adopta opinii diferite față de poziția anterioară a CJUE. Totuși, dreptul european este un sistem într-o constantă evoluție, astfel că niciodată nu pot fi excluse nuanțările sau schimbările de abordare apărute în jurisprudența europeană.”

6. avocatnet.ro: Pentru ce domenii fiscale se mai pot trimite întrebări preliminare la CJUE?

Tudor Bonifate: „Pe de o parte, se mai pot trimite întrebări preliminare la CJUE pentru acele domenii fiscale care nu sunt enumerate în art. 50b din Statutul CJUE (de exemplu, eliminarea dublei impuneri, prețurile de transfer, combaterea evaziunii fiscale, cooperarea administrativă între statele membre). Pe de altă parte, se mai pot trimite întrebări preliminare la CJUE și pentru domeniile fiscale care se regăsesc enumerate în art. 50b din Statutul CJUE, în măsura în care întrebarea se referă la chestiuni independente privind interpretarea dreptului primar (Tratatul privind UE și TFUE), a dreptului internațional public, a principiilor generale ale dreptului european sau a Cartei drepturilor fundamentale a UE.”

7. avocatnet.ro: Ar mai fi ceva important de știut în contextul acestui transfer de competență?

Tudor Bonifate: „Potrivit art. 256 alin. (3) din TFUE, deciziile pronunțate de TUE în trimiteri preliminare pot face, în mod excepțional, obiectul unei reexaminări de către CJUE, în măsura în care există un risc serios față de unitatea sau coerența dreptului european. Cu alte cuvinte, contribuabilii nu vor putea fi siguri că au primit un răspuns definitiv de la TUE asupra întrebării preliminare decât după împlinirea termenului de reexaminare de două luni. Cu toate acestea, admiterea cererii de reexaminare ar trebui să rămână o ipoteză excepțională, după cum se prevede explicit în TFUE.”