avocatnet.ro 
În acest context, Gabriel Biriș (foto mic), Președinte Fondator la The Tax Institute, ne-a explicat mai multe în legătură cu schimbările practice pe care le putem vedea în activitatea companiilor și de ce (inclusiv) statul are de pierdut de pe urma lor. Pe scurt, este vorba de efecte precum:
- divizări de companii, pentru a reduce cifra de afaceri sub 50 milioane euro și a evita aplicarea IMCA;
- schimbarea modelului de business de la producție și vânzare de produse finite la așa-zisul „lohn” și facturarea doar a serviciilor de producție;
- mutarea în străinătate a unor importatori și continuarea activității prin distribuitori locali;
- reducerea investițiilor în dezvoltare și tehnologie, firmele încercând să evite riscurile suplimentare, ca efect al taxării chiar și în ani în care profitul este redus sau negativ;
- renunțarea la consolidarea fiscală în România;
- creșterea prețurilor pentru consumatorii finali, în special în sectoarele unde firmele au costuri mari, marje mici și dificultăți în ajustarea structurii costurilor;
- reducerea cererii și, implicit, pe termen mediu, a veniturilor, pe fondul creșterii prețurilor, accentuând declinul financiar.
Gabriel Biriș: Orice reorganizare trebuie să aibă o justificare economică. Separarea liniilor de business într-o companie poate fi ușor justificată din punct de vedere economic, în cele mai multe cazuri. În plus, managementul oricărei companii are datoria să asigure viabilitatea afacerii pe care o administrează, iar, dacă nu o face, răspunde în fața acționarilor. Divizări s-au făcut și se vor face, independent de existența sau nu a IMCA, dar ne așteptăm, în cazul în care IMCA este menținut, ca numărul acestora să accelereze. Având în vedere că o divizare implică și costuri (uneori semnificative), deocamdată vedem cum unele companii sunt în expectativă. Să spunem și că în piață deja vedem și fuziuni determinate de introducerea IMCA, atât în cazul în care în grup există o companie cu marja de profit mare și una cu marja de profit mică, cât și în cazul grupurilor de companii care înregistrează tranzacții semnificative între companiile din grup, fuziunea fiind necesară pentru a elimina cifra de afaceri între propriile companii și, deci, a diminua baza de calcul a IMCA.
2. avocatnet.ro: De ce ar opta firmele pentru schimbarea modelului de business pentru a trece la lohn?
Gabriel Biriș: Lohn-ul (sau „toll manufacturing”, cum mai este cunoscut) este un tip de contract binecunoscut în România și sunt deja multe companii, atât cu capital românesc, cât și străin, care îl folosesc. Clientul pune la dispoziția producătorului materia primă, planurile sau rețetele de fabricație, asigură controlul de calitate al produselor finite. Pe toată durata procesului de producție, clientul rămâne proprietarul materiei prime, al planurilor sau rețetelor de fabricare și este proprietarul produsului finit. Producătorul facturează clientului doar serviciul prestat, ținând cont de propriile costuri (cu forța de muncă, cu amortizarea utilajelor, cu energia etc. - plus o marjă de câștig). Fiind un tip de contract în care riscurile producătorului practic nu există, marjele de profit sunt mai mici decât în cazul unui producător care achiziționează materia primă, își asumă costurile de finanțare ale acestor achiziții, dar și riscul ca producția să nu fie vândută. Atragem atenția că introducerea IMCA va genera, acolo unde este posibil ca prin schimbarea modelului de business de la producție la lohn ca cifra de afaceri să scadă sub 50 milioane de euro, schimbări ale modelului de business înspre lohn, un model cu valoare adăugată mult mai mică decât în cazul producției.
3. avocatnet.ro: În cazul mutării în străinătate a unor importatori și al continuării activității prin distribuitori locali, care sunt principalele avantaje și dezavantaje și de ce?
Gabriel Biriș: Lucrurile sunt simple: avantajul pentru importator este că nu va mai datora IMCA (în UE, doar România are un astfel de impozit). De menționat aici că nici nu trebuie să meargă departe: în Ungaria, impozitul pe profit este de doar 9%, iar TVA-ul de 27% din Ungaria nu contează pentru astfel de companii, ele operând doar în relația B2B, unde TVA este neutru. În dezavantaj sunt, însă, angajații români (nu mulți, dar în general cu salarii mari) și bugetul de stat (care pierde atât impozitele și contribuțiile, cât și impozitul pe profit plătite de importator).
4. avocatnet.ro: Ce efecte există (din perspectiva firmelor care fac asta și din perspectiva încasărilor la bugetul de stat) la reducerea investițiilor în dezvoltare și tehnologie?
Gabriel Biriș: IMCA afectează toate companiile cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro și care au o marjă de profit mai mică de 6,5% din aceasta. Investițiile noi în dezvoltare, inclusiv prin achiziționare de tehnologie nouă, mai performantă, duc inerent la o scădere a marjelor de profit (cresc costurile cu amortizarea, cresc cheltuielile de finanțare, apar cheltuieli noi de proiectare/implementare a investițiilor) și, implicit, la o majorare a impactului pe care IMCA îl are asupra companiei respective. Impactul IMCA asupra investițiilor noi, de tip „greenfield”, este încă și mai mare, având în vedere că în primii ani de la începerea vânzărilor aceste companii înregistrează pierderi fiscale. Noi nu am întâlnit încă nicio investiție greenfield care să facă profit impozabil, chiar dacă, în unele cazuri (rare, doar în sectorul imobiliarelor sau în cel al serviciilor, însă niciodată în industria manufacturieră), astfel de companii reușesc să obțină profit operațional (EBITDA – câștiguri înainte de scăderea dobânzilor, a amortizărilor și a taxelor). Din acest motiv, este extrem de puțin probabil să mai vedem investiții mari noi, de tip greenfield sau „brownfield” în România - poate doar cu excepția cazurilor în care investitorii sunt atrași cu ajutoare de stat semnificative (de la bugetul de stat) care să compenseze efectul IMCA.
5. avocatnet.ro: De ce descurajează IMCA consolidarea fiscală?
Gabriel Biriș: Iată un exemplu cu un grup de două companii care aplică consolidarea fiscală. Compania A are cifra de afaceri de 200 milioane lei și profitul impozabil de 10 milioane lei. Iar compania B are cifra de afaceri de 150 milioane lei și pierdere de 5 milioane lei. Fără consolidare: impozitul pe profit = 10.000.000 * 16% (A) + 0 (B) = 1.600.000 lei. Fără IMCA, cu consolidare: impozitul pe profit = (10.000.000 – 5.000.000) * 16% = 800.000 lei. Avantajul pentru grup este evident, putând compensa pierderea din B cu profitul din A, obținând o îmbunătățire a fluxului de numerar la nivel de grup. Pentru bugetul de stat, vorbim doar de un impozit pe profit amânat, pierderea din B fiind deja utilizată și, deci, nu mai poate fi reportată și recuperată de compania B în anii următori. Cu IMCA, fără consolidare: impozit pe profit = 1.600.000 lei (atât A, cât și B au cifra de afaceri mai mică de 50.000.000 euro, astfel că IMCA nu se aplică). Cu IMCA și consolidare: impozit pe profit = (200.000.000 + 150.000.000) * 1% = 3.500.000 lei (se ia în considerare cifra de afaceri cumulată; se aplică IMCA ambelor companii). Rezultă cât se poate de clar modul în care IMCA afectează grupurile de companii care aplică consolidarea și nu cred că mai e nevoie de alte explicații.
6. avocatnet.ro: În ce domenii de activitate putem vedea creșteri de prețuri, pentru consumatorii finali, din cauza IMCA? Ce efecte economice pot apărea ca urmare a creșterii prețurilor și de ce?
Gabriel Biriș: Aici răspunsul este din nou foarte clar: în tot retailul modern, imensa majoritate a companiilor din acest sector având cifre de afaceri de peste 50 milioane euro. Nu am văzut încă studii, dar este posibil ca acesta să fie unul dintre motivele pentru care inflația în România a fost una dintre cele mai mari din UE în 2024 și se menține în 2025. În plus, un efect similar îl are și ICAS (impozitul suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru firmele din sectoarele de petrol și gaze), care se aplică pe tot lanțul de comercializare al benzinei și motorinei. Creșterea prețurilor duce, evident, la scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor, ceea ce nu va avea, probabil, impact în evoluția PIB-ului (cumpăram mai puțin, dar cu aceiași bani), ci în nivelul de trai al cetățenilor.
7. avocatnet.ro: Există vreun semnal din partea autorităților legat de eliminarea IMCA în viitorul apropiat?
Gabriel Biriș: Da, anterior demisiei, domnul Prim-ministru Marcel Ciolacu s-a exprimat în acest sens atât la întâlniri cu membrii Romanian Business Leaders, cât și cu membrii Camerei Americane de Comerț. Înțeleg și că, imediat după alegeri, în Parlament va fi depus un proiect de lege în acest sens - inițiativă pe care o salut (un proiect de lege pentru abrogarea IMCA a apărut la Parlament în data de 21 mai 2025 - n. red.).
Tandros 
carabela_anca