Trei agenții de rating decid viitorul țării: România se împrumută cel mai scump din UE

• Pentru îmbunătățirea evaluării, România trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul bugetar (9,35% în 2024) și să controleze creșterea datoriei publice.

Datoria nu este ceva rău sau bun, ci doar un modus operandi al ordinii financiare actuale.

Un stat se poate împrumuta în diverse moduri, iar cel mai familiare sunt titlurile de stat (obligațiuni), prin care omul oferă statului o sumă de bani; statul se obligă să plătească înapoi omului valoarea pe care i-a împrumutat-o, plus o dobândă; dobânda se calculează în funcție de dobânda de referință setată de Banca Națională a României, dar și de o serie de factori printre care riscul politic, revoltele sociale, războiul etc.

Aceste aprecieri, sau rating-uri cum le spunem în limbaj oficial, nu sunt realizat de orișicine, ci de trei corporații americane: Fitch, Moody și S&P. Pe baza mai multor date publice și a unor metodologii clare (publice, de asemenea), cele trei companii decid cât de stabilă este o țară. Simplu spus, îi oferă un rating, transmițând investitorilor mesajul dacă există un risc ridicat și trebuie să fie dobânzi mai ridicate sau dacă este un risc mai temperat, iar câștigul financiar este mai redus pentru investitori.

Cele trei companii publică atât un rating, similar unei note dată pe ce se întâmplă în prezent, dar și un outlook (perspectivă) cu privire la viitorul țării. Rating-ul poate să rămână constant, dar perspectiva să fluctueze, indicând o potențială modificare și a acestuia dintâi pe viitor.

În ultimele luni, rating-ul de țară a devenit subiect central în spațiul public din cauza mesajelor negative transmise din partea agențiilor de rating. Într-o decizie ad-hoc, în decembrie 2024, Fitch a revizuit perspectiva țării de la stabilă la negativă. S&P a urmat cu o revizuire similară în ianuarie 2025 și, într-un final, Moody’s a transmis același mesaj în luna martie.

În rândul statelor membre, România are cel mai scăzut nivel al rating-ului de țară, ceea ce arată o încredere foarte scăzută a mediului investițional. Încrederea scăzută nu înseamnă că nu vor să ne îndatoreze, ci că vor cere mai mulți bani, ceea ce va pune presiuni și mai mari pe cheltuielile cu dobânzile. Rapoartele de cercetare ale BCR arată că România se împrumută la cele mai mari prețuri din regiune.

România a ajuns în această situație din cauza crizelor politice din ultima perioadă: alegerea surpriză a lui Georgescu, înrăutățirea perspectivei de către cele trei agenți, poziționarea în alegeri a lui Simion în Turul 1, lipsa reformelor, dar și, mai important, demisia Guvernului Ciolacu. Mai mult decât toate acestea, demisia Guvernului a paralizat țara pentru mai bine de 30 de zile, perioadă în care Executivul nu a putut să ia nicio măsură fiscală pentru a corecta deficitul.

Grafiul de mai jos arată cum în Turul 1 din noiembrie 2024 randamentul obligațiunilor (costul datoriei) a sărit. Fluctuațiile ulterioare au fost amplificate de către evaluarea perspectivei de către agențiile de rating în negativ. Cel mai semnificativ salt a fost după Turul 1 din mai 2025, când Guvernul Ciolacu și-a dat demisia. De asemenea, cea mai semnificativă scădere a fost după Turul 2, când Nicușor Dan a câștigat, iar în prezent s-a stabilizat în jurul valorii de 7,55 (ultima accesare: 12 iunie), peste media ultimilor 12 luni.

Graficul de mai jos ne spune că România se împrumută mai scump, deci va trebui să plătim mai mulți bani pe dobânzi.

Pe 11 iunie, agenția de rating Fitch a semnalat că în evaluarea de țară pe care o vor livra în august 2025, se vor uita în principal la: prognozele de scădere a deficitului bugetar și creșterea accelerată a datoriei publice.

„După ani de derapaje fiscale și erodare a credibilității politicii fiscale, următorul guvern va trebui să facă față provocării complexe de a demara un proces amplu și de durată de consolidare fiscală, într-un context marcat de perspective modeste de creștere economică și de fragmentare politică internă.” - Fitch

Problema deficitului este deja bine-cunoscută în România, atingând valoarea de 9,35% în 2024 mult peste prognoza de 7,9%. O altă discuție importantă o reprezintă nivelul datoriei publice care, însă, în România se situează sub pragul Tratatului de la Maastricht, adică 60% din PIB. Tratatul de la Maastricht impune reguli clare de stabilitate financiară și obligă statele să ia măsuri atunci când deficitul depășește 3% sau datoria publică sare de 60%. România se află la 54,8% în 2024 sub media europeană de 81,0% dar prognozele indică o creștere a datoriei guvernamentale.

Problema fundamentală a României, precum atenționează și Fitch nu este per se nivelul datoriei publice, ci ritmul accelerat de crește al acesteia. În perioada 2015 – 2024, România a înregistrat cea mai puternică creștere a datoriei guvernamentală cu 17,1%, fiind în ritm invers tendinței de descreștere la nivel european.

Principalele riscuri evidențiate de Fitch se regăsesc și în ultimul raport publicat de BCR care evaluează o creștere economică mai înceată, un nivel ridicat al inflației, dar și o perspectivă mai temperată din partea BNR cu privire la dobânda de referință. Mesajul transmis de raport este că măsurile fiscale nu pot aștepta și orice dorință de ajustare pe termen lung nu poate fi realizată fără un șoc iminent pe termen scurt. Simplu spus: este nevoie de o tăiere sau/și colectare rapidă deoarece riscăm să nu ne încadrăm în țintele privind prognoza.

Confruntându-ne cu aceste provocări, agențiile de rating riscă să ducă România într-o zonă de junk bond care poate duce la o creștere a valorii obligațiunilor. În tot acest tumult pare că a fost răbdare, singurele mesaje au fost cele de înrăutățire a previziunilor, dar fără vreo evaluare a rating-urilor. În august vom vedea ce se întâmplă, dar până atunci nu este exclus ca una dintre agenții să trimită un mesaj ad-hoc la fel cum a fost cazul și în decembrie.