Control antifraudă: Ce persoană din firmă riscă pedeapsa penală dacă somația de a prezenta documente e ignorată

Concret, Ordinul ANAF 128/2025 a introdus, la începutul anului, un nou tip de document pe care inspectorii DGAF îl pot trimite contribuabililor verificați în cadrul controalelor antifraudă - somația de a prezenta documente. Asta deoarece, anterior, inspectorii puteau da numai o simplă invitație (ușor de ignorat) prin care să solicite companiilor să trimită un reprezentant cu documentele necesare în cadrul controlului.

Legea combaterii și prevenirii evaziunii fiscale prevede că vorbim de o infracțiune, care se pedepsește cu închisoare de la unu la șase ani, atunci când avem un refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta documente legale, în termen de 15 zile de la trimiterea somației, pentru a împiedica verificările fiscale. Conform unui specialist consultat de redacția noastră, administratorul firmei este cel care riscă, de principiu, pedepsirea penală.

„De obicei, pentru faptele de evaziune fiscală, «personajul central» al fazei de cercetare penală este administratorul societății. În plan secund se poziționează asociații și, terțiar, contabilii - în funcție de natura faptei și de implicarea acestora”, a punctat, într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Luisiana Dobrinescu, Managing Partner la Dobrinescu Dobrev.

Însă de la momentul întocmirii sesizării penale și până la aplicarea efectivă a unei pedepse penale pot să treacă chiar și ani de zile - depinde de cât durează cercetarea penală și apoi procesul penal în sine. Aici este important de precizat că deznodământul cercetării penale depinde și de cât de cooperante sunt persoanele implicate.

„Dacă, în urma primirii somației, contribuabilul nu contactează organul de control, există premisele întocmirii procesului-verbal de sesizare penală, document care trebuie să se comunice contribuabilului. Odată transmisă sesizarea, procedura de cercetare penală trebuie să își urmeze cursul (fără a putea fi retrasă de organul de control fiscal, în cazul în care contribuabilul se prezintă). În mod evident, atitudinea cooperantă a contribuabilului va avea foarte mare importanță pentru deznodământul cercetării penale. Cu alte cuvinte, nu este niciodată prea târziu pentru colaborarea contribuabilului. În funcție de gradul de încărcare al organului de cercetare penală sesizat și de gravitatea/amploarea faptei, această fază procedurală poate dura de la câteva luni la câțiva ani și se poate finaliza fie cu trimiterea în judecată a persoanei, fie cu clasare”, a detaliat Luisiana Dobrinescu.

De altfel, nu este prima dată, în anii recenți, când redacția noastră a scris despre răspunderea penală în cadrul firmei, în contextul faptelor de evaziune. Subiectul a mai fost adus în discuție în 2022, la reincriminarea neplății impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă.

• Citește și: Dacă firma nu poate dovedi primirea somației de la DGAF, se consideră că a refuzat colaborarea. E nevoie de un mecanism de confirmare a primirii.