Analiză: CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei: De ce a eșuat măsura în trecut și de ce e diferită situația actuală

În primul rând, faptul că pensionarii care au pensii de peste 3.000 de lei datorează, în perioada 1 august 2025 - 31 decembrie 2027, CASS s-a stabilit prin Legea 141/2025, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, ceea ce a scurtat cu mult perioada necesară oficializării și aplicării măsurilor fiscal-bugetare.

După cum ziceam, reținerea de CASS pentru anumite pensii nu e o măsură nouă, dar, din varii motive, guvernanții au fost nevoiți s-o elimine. De pildă, acum aproape patru ani, prin OUG 130/2021 s-a stabilit că, din ianuarie 2022, pentru pensiile de stat mai mari de 4.000 de lei se datorează CASS.

Măsura nu s-a aplicat nici măcar un an, deoarece, în decembrie 2022, CCR a stabilit, prin Decizia 650/2022, că unele dispoziții din OUG 130/2021, printre care și cea privind reținerea de CASS pentru anumite pensii, sunt neconstituționale. Ulterior, CASS-ul plătit în 2022 pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei a fost restituit pensionarilor.

Când vine vorba despre reținerea de CASS pentru pensiile de peste 4.000 de lei, CCR a motivat decizia de neconstituționalitate prin faptul că “OUG 130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin. (6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență”.

Motivele invocate, în 2021, de Guvern pentru introducerea acestei măsuri prin ordonanță de urgență au fost programul de guvernare și lipsa fondurilor în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în contextul crizei sanitare determinate de situația epidemiologică de la acel moment, respectiv pandemia de Covid-19.

Spre deosebire de situația descrisă mai sus, actuala măsură privind reținerea de CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei a fost introdusă prin lege (Legea 141/2025), așadar nu se mai poate invoca neconstituționalitatea pentru introducerea ei prin OUG, ca în 2022.

Apoi, se mai pune problema asumării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pentru legea recentă ce vine măsuri fiscal-bugetare. Acest aspect a fost analizat recent de CCR, iar răspunsul Curții a fost, potrivit Deciziei 357/2025, că respinge criticile formulate în legătură cu Legea 141/2025, ce a introdus inclusiv măsura reținerii de CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei.

Una dintre critici viza faptul că legea conține mai multe măsuri din mai multe domenii. În această privință, CCR subliniază, în decizia recentă, că nicio dispoziție a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale. Astfel, Guvernul poate opta ca într-un proiect de lege pe care îl supune Parlamentului spre adoptare, fie pe calea procedurii obișnuite de legiferare, fie prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, să propună reglementarea mai multor domenii prin modificări, completări sau abrogări ale mai multor acte normative în vigoare.

Totodată, CCR a reținut că introducerea/ reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate nu se poate realiza printr-un act de delegare legislativă (împuternicirea, pe timp limitat, a altei autorități decât Parlamentul de a exercita prerogative legislative), ci numai prin lege, sens în care, ținând seama și de urgența măsurilor care se impun, Guvernul are deschisă calea utilizării angajării răspunderii sale, ca procedură rapidă de legiferare. Prin urmare, apelarea la această procedură, în condițiile date, apare ca fiind necesară.

O altă obiecție legată de Legea 141/2025 este cea privind potențiala aplicare a CASS pe venituri deja impozitate. În acest sens, “analizând textul criticat, Curtea constată că autorii obiecției fac confuzie între baza de calcul asupra căreia poartă contribuția și cuantumul pensiei rezultate în urma operațiunii de impozitare. Or, textul este foarte clar: contribuția pentru asigurări sociale de sănătate de 10% poartă asupra unei anumite baze de calcul, respectiv asupra cuantumului pensiei rezultat din deducerea unei sume de 3.000 lei (...). Cuantumul contribuției astfel obținut, precum și suma fixă de 3.000 de lei se deduc din venitul din pensii, obținându-se, astfel, baza de calcul a impozitului. Ulterior, din venitul din pensii se scad cuantumul impozitului și cuantumul contribuției pentru asigurări sociale de sănătate, rezultând cuantumul pensiei nete aflate în plată. Ca atare, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate nu se impune pe sume provenite din venituri deja impozitate”.

În fine, în privința obligației plății contribuției pentru asigurări sociale de sănătate și pentru veniturile obținute din pensii, CCR a constatat, în jurisprudența sa, că o asemenea măsură nu încalcă prevederile Constituției.