- Angajatorii au obligația legală de a proteja lucrătorii care utilizează ecrane de vizualizare, conform HG 1028/2006, prin evaluarea riscurilor și măsuri specifice.
- Postul de lucru trebuie amenajat ergonomic cu ecran, tastatură, scaun și masă adecvate, iar mediul de muncă să aibă iluminat corespunzător și zgomot redus.
- Angajații au dreptul la examene oftalmologice inițiale, periodice și la apariția tulburărilor vizuale, toate acestea fiind obligații clare ale angajatorului.
- Conform CJUE, angajatorii trebuie să asigure sau să ramburseze costul ochelarilor speciali pentru munca la monitor, nu prin sporuri salariale generale.
Oboseala ochilor (astenopia), uscăciunea oculară, durerile de cap, de gât și de umeri sunt simptome comune, dar adesea ignorate sau considerate un „rău necesar”. Legislația, însă, este foarte clară și precizează că protejarea sănătății lucrătorilor care utilizează ecrane nu este opțională, ci o obligație legală detaliată, clarificată recent la cel mai înalt nivel european.
Piesa centrală a legislației în acest domeniu este HG 1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Acest act normativ, care transpune o directivă europeană, se aplică tuturor lucrătorilor care folosesc în mod obișnuit un astfel de echipament pe o durată semnificativă a timpului de lucru.
Obligația fundamentală a angajatorului, conform acestei hotărâri, este de a efectua o analiză a riscurilor pentru a evalua toate aspectele postului de lucru, cu un accent deosebit pe eventualele riscuri pentru vedere, problemele fizice și solicitarea mentală.
Obligațiile concrete ale angajatorului presupun o abordare integrată
HG 1028/2006 stabilește o serie de obligații clare, care trebuie privite ca un pachet integrat de măsuri.
1. Amenajarea ergonomică a postului de lucruAngajatorul trebuie să se asigure că postul de lucru în ansamblul său respectă cerințe minime de ergonomie pentru a preveni disconfortul. Anexa la HG detaliază aceste cerințe, care includ:
- Ecranul: Caracterele să fie clare, imaginea stabilă, fără pâlpâiri, iar luminozitatea și contrastul să fie reglabile.
- Tastatura și mouse-ul: Să fie separate de ecran, înclinabile și să aibă o suprafață mată pentru a evita reflexiile.
- Scaunul și masa de lucru: Scaunul să fie stabil și reglabil (înălțime, spătar), iar masa să aibă o suprafață cu reflexie redusă și să ofere suficient spațiu.
- Mediul de muncă: Iluminatul să fie adecvat, pentru a evita reflexiile și strălucirea orbitoare, zgomotul să fie redus, iar microclimatul (temperatură, umiditate) corespunzător.
Pentru a preveni oboseala vizuală și suprasolicitarea, legea obligă angajatorul să planifice activitatea astfel încât „munca zilnică la ecran să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă sarcina posturală și vizuală”. Frecvența și durata acestor pauze se stabilesc în funcție de specificul activității.
3. Protecția ochilor și a vederiiDe departe cel mai important capitol al reglementării în discuție stabilește că lucrătorii au dreptul la:
- Un examen oftalmologic inițial: Un control adecvat al ochilor și al vederii, efectuat de o persoană cu calificare corespunzătoare, înainte de începerea activității la ecran.
- Un examen oftalmologic periodic: Ulterior, la intervale regulate stabilite de medicul de medicina muncii.
- Un examen la apariția tulburărilor vizuale: Ori de câte ori lucrătorul acuză simptome vizuale care ar putea fi cauzate de munca la ecran.
Pe baza acestor examinări apare obligația esențială a angajatorului - aceea de a asigura aparatele/dispozitivele de corecție speciale.
Timp de mulți ani, această noțiune a fost neclară, însă o decizie deosebit de importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-392/21, dată în decembrie 2022, a eliminat orice ambiguitate. Hotărârea CJUE, obligatorie pentru interpretarea legii în România, a adus trei clarificări esențiale pentru următoarele întrebări:
- Ce sunt „aparatele speciale”? Acestea includ ochelarii de vedere prescriși pentru a corecta și preveni dificultățile vizuale care au legătură directă cu activitatea la monitor.
- Cum se acordă? Angajatorul își poate îndeplini obligația fie prin furnizarea directă a acestor aparate, fie prin rambursarea cheltuielilor dovedite de angajat.
- Ce nu este permis? Obligația nu poate fi îndeplinită prin acordarea unui spor salarial general. Plata trebuie să fie specifică și să acopere costul achiziției.
Aceste clarificări au generat un val de discuții și analize în spațiul public, iar experți în domeniu au detaliat implicațiile deciziei, ajutând atât angajatorii, cât și salariații să își înțeleagă și să își aplice corect drepturile și obligațiile. E drept să spunem că, până la această decizie a CJUE, care a vizat chiar un caz din România, în peisajul relațiilor de muncă autohtone nu se vorbea atât de mult și atât de serios pe acest subiect - deși obligația nu era nici pe departe una nouă!
O obligație clarificată la nivel european
În lumina deciziei CJUE, obligația angajatorului de a proteja vederea lucrătorilor este acum clarificată dincolo de orice dubiu. Controalele oftalmologice și asigurarea, prin furnizare directă sau decontare, a ochelarilor speciali necesari pentru lucrul la calculator sunt certitudini legale.
Pentru un angajator responsabil, aplicarea corectă a acestor prevederi nu mai este o chestiune de interpretare sau de bunăvoință, ci o dovadă de conformitate cu legislația națională și europeană și o investiție directă în sănătatea, confortul și productivitatea pe termen lung a echipei sale.
Acest material face parte dintr-o serie de articole pe teme esențiale de SSM prin care avocatnet.ro își propune să ajute antreprenorii să înțeleagă ce obligații le revin în acest domeniu și de ce investiția în sănătatea și securitatea lucrătorilor reprezintă un avantaj. Toate articolele care fac parte din această serie se vor regăsi în această secțiune. |