Ce trebuie să știi despre serviciile intragrup verificate de obicei de ANAF

Discuția despre serviciile intragrup vizate de obicei la controalele ANAF a avut loc la un eveniment online organizat recent de avocatnet.ro. Citatele de mai jos sunt extrase din prezentările susținute de Lavinia Negoiță, Tax & Accounting Manager, și Cristina Niculcea, Transfer Pricing Manager, de la Viboal FindEx.

1. Despre ce servicii este vorba?

Lavinia Negoiță: „O să trecem în revistă principalele tranzacții intragrup pe care ANAF le vizează și le analizează mereu în inspecții - mereu sunt luate în calcul pentru analiză, din toate punctele de vedere. În primul rând, este vorba de serviciile întragrup. Tranzacțiile cu servicii intangibile, care sunt greu de dovedit și care nu lasă «urme fizice», sunt vizate cel mai des de către inspectorii fiscali, în controale.”

2. De ce sunt în vizorul ANAF?

Lavinia Negoiță: „Sunt în vizor atunci când compania din România plătește aceste sume către altcineva - deci, înregistrează niște cheltuieli și se reduce baza impozabilă în România. De asemenea, sunt în vizor pentru că, în cazul acestor tranzacții intragrup, având în vedere caracterul ce poate fi generat de refacturări și așa mai departe, există riscul de dublă facturare sau de duplicare. Sau aici ar mai putea apărea această situație în cazul în care există și un prestator extern care îți face anumite servicii pe care ți le mai prestează și o persoană din grup. Și, de asemenea, mai sunt în vizor și pentru că o parte dintre aceste servicii pot fi considerate activități ale acționarului - deci, se consideră că sunt în beneficiul acționarului, nu în beneficiul activității economice a filialei. Aceste trei aspecte sunt, în general, avute în vedere și verificate în sensul demonstrării caracterului deductibil sau nu.”

3. Ce se contestă des?

Lavinia Negoiță: „Cel mai frecvent sunt contestate serviciile de management (strategii de grup, coordonare, suport decizional), de consultanță (juridic, fiscal, HR), administrative (contabilitate, raportări, resurse umane), tehnice și de suport (IT, help desk, call center) și serviciile financiare și controlling (planificare și raportare financiară).”

4. Ce verifică ANAF?

Lavinia Negoiță: „În primul rând, verifică prestarea efectivă. Și aici este de avut în vedere documentarea lor, în primul rând, cu contracte și apoi cu tot felul de situații, rapoarte sau documente care să ateste prestarea efectivă a serviciilor. Acel test de beneficiu, respectiv faptul că achiziționarea serviciilor aduce un plus de valoare filialei din care achiziționează. Deci, ne uităm dacă există un avantaj real pentru activitatea economică a societății. Dacă cheile de alocare, la nivelul grupului, a acestor servicii sunt justificate și echitabile. Și, nu în ultimul rând, dar cel mai important din perspectiva prețului de transfer, dacă prețul practicat este la nivelul de piață (nu este sub, nu este peste, ci marja respectivă este rezonabilă).”

5. Cum sunt evaluate serviciile din perspectiva prețurilor de transfer?

Cristina Niculcea: „Aici intervin metodele de preț de transfer pentru servicii. Serviciile, în general, pot fi evaluate prin două metode, teoretic. Printr-o metodă a comparației - practic, se compară tarifele aferente serviciilor. Dacă societatea are servicii de la grup exprimate sub forma unui tarif orar și are servicii similare și de la terți, atunci se compară tarifele. Mai există comparația și la nivel extern, respectiv dacă ai tarife aferente serviciilor intragrup și poți identifica în piață tarife pentru servicii de același gen, vezi care sunt tarifele de piață și poți să faci o astfel de justificare. Deși, teoretic, există și această metodă, practic, se aplică cea de-a doua metodă - și anume metoda cost plus. Aceste servicii sunt evaluate plecând de la baza costurilor pe care o înregistrează prestatorul afiliat, peste care se aplică o marjă de profit. Se evaluează baza costurilor ce intră în baza de cost și se evaluează această marjă de profit. Marja de profit se evaluează prin studii de piață. Există baze de date cu care noi lucrăm în domeniul prețurilor de transfer (baze de date la care are acces și ANAF) unde poți identifica, pe diferite tipuri de servicii și pe orice tip de activitate, care sunt marjele de profit de piață. Și, atunci, compari marja de profit cu care îți facturează ție prestatorul afiliat acel serviciu cu marjele de piață.”

6. Ce trebuie știut despre serviciile de valoare adăugată redusă?

Cristina Niculcea: „Tot cu privire la servicii, există și o reglementare specifică - și anume cea referitoare la servicii de valoare adăugată redusă. Există în lege și în ghidul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică recomandări cu privire la astfel de servicii (există un capitol distinct pentru aceste tipuri de servicii) și reglementările spun că, atât timp cât vorbim despre servicii cu valoare adăugată redusă, se prezumă rezonabil a se aplica o marjă de profit de 5% peste costuri. Adică dacă ai un prestator din grup care îți prestează servicii considerate ca fiind de valoare adăugată redusă și și-a aplicat peste costuri o marjă de 5% (ți le-a facturat cu un adaos de 5%), atunci adaosul respectiv este considerat la nivel de piață fără să faci niciun fel de analiză, studiu de piață și așa mai departe. Numai că trebuie să demonstrezi că, într-adevăr, serviciile respective sunt de valoare adăugată redusă.”

7. Cum îți dai seama care sunt serviciile de valoare adăugată redusă?

Cristina Niculcea: „În legislație sunt indicate astfel de servicii. Ideea este că sunt servicii ce nu țin de activitatea principală a grupului sau a filialelor grupului. Sunt servicii care nu implică o valoare adăugată ridicată - adică nu implică funcții semnificative, riscuri semnificative, nu implică utilizarea unor active intangibile de valoare ridicată. Sunt servicii simpliste de tipul suport, help desk, training general, suport logistic sau centralizări de date financiare. Cam acestea sunt serviciile de valoare adăugată redusă și, repet, pentru ele nu trebuie întocit un benchmark specific. Dacă se aplică această marjă de 5%, atunci se fac trimiteri la aceste prevederi și se prezumă că marja de 5% este la valoarea de piață.”

8. Care sunt ajustările frecvente care se fac cu privire la servicii?

Cristina Niculcea: „Se pot elimina parțial sau integral de la deductibilitate și, atunci, clar se majorează baza impozabilă și contribuabilul este supus la plata unui impozit pe profit suplimentar. Clar, se poate refuza deducerea de TVA, dacă nu există o legătură directă cu activitatea economică derulată de societate. Se pot exclude și considera nedeductibile acele cheltuieli primite de la grup pe care autoritățile fiscale le consideră de tipul activități ale acționarului, respectiv activități ce sunt întreprinse în interesul grupului, dar care nu aduc neapărat un beneficiu filialei (întrunirile lunare ale acționarilor, raportări separate). Sunt costuri realizate la nivel de grup, dar care nu aduc filialei un anumit beneficiu. Și, atunci, dacă eu primesc astfel de servicii de la grup, în foarte multe cazuri am observat că autoritățile fiscale neagă deductibilitatea lor - le încadrează în această categorie de activități ale acționarilor și nu le consideră deductibile. Și, bineînțeles, pe lângă toate aceste eliminări de la deductibilitate, apare și ajustarea de preț de transfer ori de câte ori marja de profit pe care o practică prestatorul nu este la nivel de piață.”