În prezent, după cum se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, Codul penal prevede pentru măsurile neprivative de libertate luate împotriva minorilor cu vârste între 14 și 18 ani durate care se dovedesc insuficiente pentru a asigura o reintegrare completă și eficientă.
Conform legii penale, măsurile educative care nu implică privarea de libertate includ stagiul de formare civică (maximum patru luni), supravegherea (2-6 luni), consemnarea la sfârșit de săptămână (4-12 săptămâni) și asistarea zilnică (3-6 luni). Executarea acestor măsuri este coordonată de serviciile de probațiune, în conformitate cu Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.
După cum susțin inițiatorilor măsurii, consilierii de probațiune nu dispun de suficient timp pentru a definitiva parcursul educațional sau terapeutic și pentru a realiza o reintegrare durabilă în comunitate a tinerilor vizați.
Prin urmare, finalitatea urmărită de inițiativa legislativă este creșterea eficacității măsurilor educative prin acordarea unui interval de timp realist consilierilor de probațiune pentru planificare, intervenție, monitorizare și evaluare, în concordanță cu interesul superior al copilului.
Propunerile de modificare vizează sporirea limitelor minime și maxime pentru toate cele patru măsuri neprivative de libertate.
-
stagiul de formare civică, în prezent cu o durată maximă de patru luni, ar urma să aibă o durată de cel mult șase luni;
-
măsura educativă a supravegherii, care se dispune acum pe o durată între două și șase luni, se va putea dispune pentru o perioadă cuprinsă între patru luni și un an;
-
consemnarea la sfârșit de săptămână, a cărei durată actuală este între patru și 12 săptămâni, ar urma să aibă o durată cuprinsă între opt și 24 de săptămâni;
-
asistarea zilnică, în prezent cu o durată între trei și șase luni, se va dispune pentru o perioadă cuprinsă între șase luni și un an.
Pe scurt, parlamentarii care promovează această inițiativă – membri ai arcului guvernamental – susțin că este nevoie de mai mult timp pentru aceste programe, deoarece experiența arată că perioadele prea scurte nu sunt eficiente și nu îi ajută cu adevărat pe tineri să se îndrepte.
Programele care îi învață să gândească diferit, îi ajută să își găsească o meserie sau implică familia au nevoie de o durată mai mare pentru a fi aplicate corect și adaptate nevoilor fiecărui minor. Studiile arată că, atunci când intervenția durează mai mult, cresc șansele ca atitudinea și comportamentul tânărului să se schimbe în bine. În plus, o perioadă mai lungă le permite specialiștilor să urmărească progresul, să intervină și să ajusteze programul pe parcurs, pentru a se asigura că are succes.
De asemenea, inițiatorii au propus o modificare pentru corelare legislativă, vizând articolele din Codul penal care tratează durata asistării zilnice în cazul înlocuirii măsurii internării într-un centru educativ sau de detenție. Pentru a asigura corelarea, durata asistării zilnice va fi egală cu perioada de internare rămasă neexecutată, dar fără a depăși noua limită maximă de un an.
Comparativ cu alte sisteme de drept penal, după cum se menționează în expunerea de motive, regimul juridic actual al României stabilește durate considerabil mai reduse. De exemplu, sistemul spaniol prevede durate de până la doi ani pentru infracțiuni minore și până la șase ani pentru fapte grave, în cazul măsurilor echivalente supravegherii și asistării zilnice. Sistemele de probațiune internaționale recomandă, de asemenea, ca măsurile luate pentru delincvenții minori să fie suficient de lungi și de bine structurate.
Impactul socio-economic așteptat de la această modificare este important, măsura vizând reducerea recidivei minorilor prin intervenții coerente și durabile și scăderea costurilor sociale asociate eșecului sistemului de reintegrare socială, precum abandonul școlar, șomajul și victimizarea.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată de Parlament, promulgată de Președintele României și publicată în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)