Modificarea și completarea Legii privind pregătirea populației pentru apărare
În primul rând, se introduce posibilitatea de a urma, în mod voluntar, un program de pregătire militară. Mai exact, pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale (MApN) participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de soldat/ gradat voluntar în termen.
Înscrierea în acest program se va face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere, prin care voluntarul consimte să îndeplinească programul de pregătire militară de bază. Înainte de înscrierea propriu-zisă, cel ce vrea să urmeze un astfel de program trebuie să fie declarat apt în urma procesului de selecție efectuat într-un centru militar.
Pe parcursul derulării programului de pregătire militară de bază, soldații/ gradații voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare și de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen.
În plus, la finalizarea programului de pregătire militară de bază, voluntarii vor primi o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, adică aproximativ 25.850 de lei, ținând cont de faptul că salariul mediu brut e, în 2025, de 8.620 de lei. Tot la finalizarea programului de pregătire militară, centrele militare îi iau în evidență pe voluntari și îi introduc în rezerva operațională.
Apoi se reglementează modul în care îndeplinesc serviciul militar studenții școlarizați în instituții civile de învățământ superior, pentru nevoile MApN sau ale altor instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Totodată, vor fi incluși în categoria rezerviștilor cetățenii români care au avut calitatea de polițist sau de polițist de penitenciare, avându-se în vedere modul de completare cu resurse umane, potrivit organizării la război, a structurilor din cadrul Poliției Române și Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Înlocuirea Legii apărării naționale a României
Pe de altă parte, proiectul de lege ce vizează introducerea unei noi legislații privind apărarea națională a României stabilește noi abordări ale relațiilor specifice domeniului apărării:
- integrează relațiile sociale care se stabilesc pentru apărarea națională, în vederea protejării și garantării valorilor constituționale ale statului român și exercitării dreptului inerent la autopărare individuală;
- conturează cadrul normativ intern necesar implementării deciziilor adoptate în cadrul organizațiilor în care România este membru;
- stabilește cadrul pentru o reacție adaptată, graduală, la nivel național și în cadrul de cooperare la nivelul organizațiilor internaționale, de descurajare și apărare, împotriva amenințărilor și pericolelor care pot afecta suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională, securitatea națională a României, la nivelul autorităților și instituțiilor publice;
- asigură cadrul legal pentru angajarea capabilităților militare și nonmilitare în afara teritoriului statului român pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol;
- asigură coerență efortului național de apărare și inițierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum și a necesității de adaptare și conjungare a acțiunilor tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării prin militarizarea forțelor de protecție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Comentarii articol (0)