Coșul minim de consum pentru un trai decent: O persoană singură are nevoie de 4.322 de lei pe lună, iar o familie cu doi copii, de peste 11.000 de lei

În septembrie 2025, valoarea coșului minim de consum pentru o familie cu doi copii a crescut la 11.370 lei (+8,8%), fiind cu aproximativ 56,2% mai mare decât în 2020, când coșul era de 7.234 lei. 

Majorarea valorii coșului de consum a fost influențat de:

• Alimentație : +8,19% (181 lei).
• Îmbrăcăminte și încălțăminte : +7,25% (73 lei).
• Locuința (chirie / credit ipotecar) : +5,71% (171 lei).
• Dotarea locuinței (mobilă, etc): +5,09% (14 lei).
• Cheltuieli cu locuința (utilități, etc): +22,61% (170 lei).
• Produse de uz casnic și igienă personală: +5,87% (20 lei).
• Servicii : +10,25% (65 lei).
• Educație și cultură : +10,08% (78 lei).
• Îngrijirea sănătății : +12,94% (22 lei).
• Recreere și vacanță : +11,99% (41 lei).
• Fondul de economii al familiei : +8,84% (84 lei).

Cea mai semnificativă creștere a fost la cheltuielile cu locuința, cauzată de eliminarea plafonării la facturile de energie electrică pentru consumatorii casnici, în iulie 2025. Timp de trei ani, consumatorii au plătit facturi plafonate, în timp ce statul a compensat diferența dintre prețul „real” al producătorului și cel de pe factură. În luna iulie, din momentul ridicării plafonării, inflația anuală la energie electrică a fost de 62,97%.

Coșul minim de consum pentru familia de referință (2 părinți și 2 copii) este de 11.730 lei, însă pentru persoanele care locuiesc singure, valoarea coșului minim a ajuns la 4.322 de lei, crescând cu 350 lei față de anul trecut. Pentru un cuplu care nu are copii coșul a ajuns la 7.002 lei, iar pentru cei care au un singur copil valoarea atins pragul de 9.343 lei.

4.322 lei net este, într-adevăr, sub câștigul salarial mediu net la nivel național, în valoare de 5.837 lei, în luna august, conform ultimelor date disponibile furnizate de Institutul Național de Statistică. Câștigul salarial mediu, totuși, nu arată realitatea omului de rând din România, țară unde mai bine de 1.8 milioane de lucrători erau plătiți cu salariul minim la începutul anului 2025, adică aproximativ o treime din totalul salariaților.

Salariul mediu nu reprezintă „punctul din jumătatea economiei”, ci suma tuturor salariilor împărțită la numărul de lucrători. Dacă un om câștigă 1.000 de lei, dar alți nouă oameni ajung doar la 100 de lei pe lună, media dintre aceștia este de 190 de lei pe lună. Pentru a înțelege mai bine situația „omului de rând” din economie trebuie să ne uităm la salariul median, care se apropie mai mult de salariul minim decât de cel mediu.

Salariul minim brut de 4.050 lei poate avea o valoare netă cuprinsă între 2.369 – 2.737 lei, în funcție de mai multe variabile precum deductibilitățile, scutirea de impozit etc. În oricare dintre aceste situații, salariul minim acoperă în jur de 55 – 60% din valoare minimă a coșului de consum (pentru o persoană) pentru un trai decent.

Anul trecut, România a transpus în legislația națională directiva europeană privind salariile minime adecvate și a introdus un mecanism de calcul prin care salariul minim ar trebui să fie actualizat anual. La începutul fiecărui an, salariul minim ar urma să crească, ținându-se cont de inflație, dar și de productivitatea muncii. Valoarea rezultată nu este cea finală, ci există loc de negociere într-un interval de 47 – 52% din salariul mediu. Negocierile au loc între sindicate, patronate și Guvern, în cadrul Consiliului Național Tripartit, iar mai apoi prin hotărâre de Guvern se actualizează salariul minim.

În momentul de față nu există un consens referitor la creșterea salariului minim pentru anul 2026, iar unii actori politici, inclusiv premierul Ilie Bolojan, au declarat că „nu poți, când firmelor le este greu, să vii cu creșteri”.

În ciuda declarațiilor politice, o neactualizare a salariului minim începutul anului 2026 ar duce la o încălcare a directivei, ducând România la un pas de infringement. Pe baza calculelor, salariul mediu ar urma să crească cu cel puțin 265 lei, ajungând la valoarea de 4.315 lei. Dacă s-ar folosi pragul superior de 52% din salariul mediu, s-ar ajunge la 4.774 lei, o creștere cu 18%, ceea ce ar reprezenta o creștere a puterii de cumpărare a salariaților.

Cel mai probabil varianta de mai de jos va fi folosită, dar, în continuare, chiar și cu această creștere, un salariu minim pe economie nu va acoperi nici măcar cheltuielile din coșul minim de consum pentru un trai decent.

Coșul minim nu este doar o obsesie a unor jurnaliști și cercetători preocupați de justiția socială și de nivelul de trai al omului de rând. Legea 174/2020 care modifică OUG 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar arată următoarele: 

„Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale.”

Traiul decent nu este doar o exigență a unor oameni, ci ar trebui să reprezinte piatra de temelie în stabilirea politicilor de salarizare în România. Din nefericire, din 2018, de când coșul minim de consume este calculat de FES România și Syndex România, salariul minim încă nu a depășit nici măcar pragul de 3/4  din valoarea acestuia.

Discuțiile privind creșterea salariului minim se duc în zona exagerărilor, unde declarații referitoare la concedieri masive, închideri de industrii sau mutări de fabrici domină discursul public. Elementul traiului decent pare a fi abandonat în favoarea unei frici colective de colaps economic.

Creșterile trecute ale salariului minim nu au dus la închideri de fabrici, nici la concedieri masive și nici la distrugerea competitivității. Intervalul de 47 – 52% prevăzut de lege răspunde acestor provocări încă lasă marjă de negociere, ținând cont și de condițiile macroeconomice. Chiar și așa, discursul public pare să uite că pentru un trai minim decent este nevoie de cel puțin 4.300 lei și că aproximativ 1/3 dintre salariați trăiesc pe salariul minim pe economie.