avocatnet.ro 
Accesul angajaților la Reges-Online n-ar trebui să însemne neapărat o eventuală bătaie de cap pentru angajatori - cel puțin nu pentru aceia care s-au achitat în mod corect de obligațiile legale și contractuale care le revin. Operaționalizarea dreptului de acces la anumite date din registru, respectiv la situația contractelor actuale și anterioare ale angajatului este un beneficiu major pentru acesta, iar constatarea unor inadvertențe sau lipsuri din situația sa în registru pot duce la discuții complicate și posibile conflicte.
Tranziția către Reges-Online a însemnat însă în unele cazuri inadvertențe care i-au supărat inclusiv pe cei care operează sistemul - contracte care apăreau active, deși fuseseră încetate, de exemplu. Toate au presupus bătaie de cap și muncă suplimentară, iar dacă peste asta s-a mai adăugat și o eventuală solicitare din partea unui angajat cu privire la probleme pe care le-a identificat singur/ă în registru, odată ce a dobândit acces, atunci bătaia de cap a devenit automat una și mai mare.
În grupuri de discuții, forumuri sau pe profilurile profesionale am văzut deja lucrători care se plâng de situații, unele chiar bizare întâlnite în Reges: contracte cu companii pentru care nu au lucrat niciodată, de exemplu (situație cazută, probabil, de introducerea greșită a unui CNP în Revisal, sau, în cel mai rău caz, chiar o fraudă). Angajații mai spun, de exemplu, că apar cu încadrări greșite, că nu se văd majorările salariale pe care le-au primit, că diverse date din parcursul contractual sunt eronate etc.
Fie că vorbim de un actual sau fost angajat, situații de acest gen vor naște, cu siguranță, unele întrebări și solicitări din partea lucrătorilor: „de ce apare cutare sau cutare lucru în Reges” , „vă rog să corectați” ș.a.m.d. Deși e de înțeles că volumul de activitate al responsabililor cu registrul poate fi uneori destul de mare, mai ales în contextul tranziției la noua platformă, ignorarea acestor întrebări sau solicitări ale angajaților (foști sau actuali) nu este o soluție.
Iar asta, tocmai pentru că angajatorul este cel care are obligația de a reflecta în mod corect în registrul general de evidență a salariaților datele respective, așa cum îi cere legea - registrul este oglinda contractului, practic.
Prin urmare, o întrebare sau o solicitare de corecție venită din partea unui angajat, actual sau fost, nu trebuie privită ca o chestiune de moft din partea acestuia din urmă ori, mai rău, ca un abuz de drept.
În tot acest context, dincolo de prevederile legale aplicabile în ceea ce privește acest registru (Revisal / Reges), mai trebuie pus reflectorul și pe o altă perspectivă pe care unii angajatori s-ar putea să nu o vadă: aceea că angajatul este interesat ca datele sale să fie corecte și conforme realității raportului de muncă respectiv așa cum e interesat și de corectitudinea altor date personale ale acestuia.
Un potențial risc pe care și-l asumă angajatorii care nu răspund solicitărilor angajaților, chit că vorbim de foștii angajați, este acela de a fi trași la răspundere în contextul GDPR și, concret, al refuzului de a răspunde unei cereri de corectare a inadvertențelor privind datele angajatului.
Operatorii de date personale sunt nu de puține ori amendați de autoritatea de supraveghere în domeniu (ANSPDCP) pentru că rămân pasivi la solicitările venite din partea persoanelor ale căror date le-au prelucrat - o vedem din comunicările făcute frecvent de autoritate pe subiectul sancțiunilor aplicate.
Astfel, e suficient ca un lucrător care nu a primit răspuns să se adreseze ANSPDPC, iar aceasta să declanșeze un control la operatorul în cauză, ocazie cu care să descopere, poate, și alte eventuale probleme din sfera prelucrărilor de date personale.
Util: GDPR și angajatorii: Spețe interesante de care să ții cont
Chrisblinky2024