Activitate Costin33

Patronii trebuie să înțeleagă că această obligație de a majora salariul angajaților plătiți cu salariul minim nu poate fi doar una de formă!
Desigur, reglementarea este una deficitară! Aceasta ar fi trebuit să prevadă concret cu cât trebuie să fie majorat salariul angajaților plătiți cu salariul minim care au o vechime mai mare de doi ani în firmă!
Dar asta nu înseamnă că patronatele pot majora acest salariu cu o sumă simbolică (1 leu) ca să îndeplinească această obligație legală!
Firmele care procedează astfel riscă să fie sancționate de Inspecția Muncii!

Noua lege a pensiilor conține prevederi aberante, injuste, discriminatorii, neconstituționale!

Astfel, noua lege a pensiilor adoptată recent de Guvern nu mai permite valorificarea stagiilor de cotizare asimilate la determinarea stagiului minim de cotizare necesar pentru stabilirea unui drept de pensie pentru limită de vârstă!
Unul dintre efectele aberante ale acestei noi reglementări este acela că anumite categorii de cetățeni români care, deși au fost asigurați în sistemul public de pensii în perioada satisfacerii stagiului militar obligatoriu, a concentrării sau mobilizării, în perioada în care nu au putut munci din cauza unei boli profesionale ori în perioada în care au urmat cursuri universitare la zi, nu vor mai putea utiliza stagiile de cotizare aferente acestor perioade pentru stabilirea unui drept de pensie pentru limită de vârstă!
Iată un exemplu teoretic care scoate în evidență unul dintre efectele aberante ale noii reglementări privind definiția stagiului minim de cotizare necesar pentru stabilirea dreptului constituțional la pensie:

Un cetățean român care urmează studii universitare la zi timp de 6 ani (stagiu asimilat), după care lucrează în baza unui contract de muncă timp de 14 ani (stagiu contributiv), apoi este concentrat/mobilizat timp de 15 ani (stagiu asimilat), la împlinirea vârstei standard de pensionare nu are dreptul la niciun fel de pensie întrucât nu îndeplinește condiția aberantă privind realizarea unui stagiu minim strict contributiv de 15 ani, așa cum este definit de noua lege a pensiilor!
Acest cetățean nu va beneficia la bătrânețe de nicio pensie, implicit de nicio formă de protecție socială, deși a realizat un stagiu de cotizare total (contributiv+asimilat) de 35 de ani!
E ca și cum un cetățean care este asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate prin efectul legii , fără plata CASS , nu ar avea dreptul la tratamente medicale gratuite tocmai pe motiv că nu plătește efectiv această contribuție!

O astfel de reglementare este vădit neconstituțională!
Aceasta încalcă în primul rând prevederile art. 47 din Constituția României conform cărora "statul este obligat să ia măsuri de protecţie socială,de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Cetăţenii au dreptul la pensie, la
concediu de maternitate plătit, la asistenţă
medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor
de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale
publice sau private, prevăzute de lege.
Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă
socială, potrivit legii".

Dreptul la pensie prevăzut de Constituție reprezintă principala formă prin care statul își îndeplinește obligația de a asigura protecție socială persoanelor în vârstă care nu mai pot munci și nu se mai pot întreține singure din motive de bătrânețe!

Anularea dreptului la pensie, recte a dreptului de protecție socială a acelor persoane vârstnice care, deși au fost asigurate în sistemul public de pensii timp de minim 15 ani (stagiul minim de cotizare), dar nu au cotizat efectiv la fondul public de pensii în toată această perioadă din motive neimputabile lor, este o măsură contrară Constituției!
Perioadele de stagiu militar obligatoriu, de concentrare sau mobilizare sunt perioade în care cetățenii își îndeplinesc obligații constituționale față de stat! În tot acest interval de timp ei nu pot desfășura o activitate remunerată, astfel încât să poată plăti efectiv contribuții la bugetul public de pensii!
Activitățile pe care le execută cetățenii în perioadele de satisfacere a stagiului militar obligatoriu, de concentrare sau mobilizare nu sunt activități remunerate! Idem și în cazul persoanelor care nu pot desfășura o activitate remunerată din motive de boală profesională sau a studenților care urmează o formă de învățământ universitar la zi! Studenții nu pot fi penalizați cu anularea dreptului de protecție socială la bătrânețe pe motiv că au optat să urmeze o formă de învățământ universitar la zi, lucru care nu permite desfășurarea unei activități remunerate, implicit plăti ale contribuției la fondul public de pensii!
Aceasta este și motivul pentru care toate aceste perioade sunt considerate stagii asimilate! Prin sintagma "stagii asimilate" nu putem înțelege altceva decât "stagii similare" , adică stagii cu tratament juridic similar!
Nu poate exista un tratament juridic diferit între stagiile efectiv contributive și cele asimilate în care asigurații nu au plătit contribuții la bugetul public de pensii din .motive neimputabile lor, care să afecteze esența dreptului constituțional la pensie!
Dacă într-o anumită perioadă cetățeanul a fost considerat ca fiind asigurat în sistemul public de pensii, fără plata contribuției, atunci acea perioadă trebuie, în mod firesc, să fie considerată stagiu de cotizare care să conteze inclusiv pentru stabilirea dreptului la pensie! Toate perioadele în care cetățeanul a fost considerat ca fiind asigurat în sistemul public de pensii trebuie să fie luate în calcul pentru determinarea stagiului minim de cotizare necesar pentru stabilirea unui drept de pensie contributivă!
Stagiile de cotizare ( indiferent că sunt contributive sau asimilate) sunt relevante în primul rând din perspectiva stabilirii dreptului la pensie și mai apoi la stabilirea cuantumului acesteia!
E aberant ca un stagiu de cotizare să conteze la stabilirea cuantumului pensiei, dar să nu conteze deloc la stabilirea dreptului de pensie!
În toate statele civilizate ale Europei care respectă drepturile omului, la determinarea stagiului minim de cotizare necesar pentru stabilirea unui drept de pensie contributivă, se iau în calcul și stagiile asimilate!
Asta în condițiile în care, în toate aceste state este reglementată și pensia necontributivă, pensie de care beneficiază persoanele vârstnice care nu au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, adică nu au fost asigurați în sistemul public de pensii timp de minim 15 ani, indiferent că au avut sau nu, obligația de a plăti o contribuție la fondul public de pensii!
După cum se știe, în România nu au fost încă reglementate pensiile necontributive! Nu există așa ceva în România! Consecința este că persoanele care , din diferite motive (în cele mai multe cazuri neimputabile lor), nu au fost asigurate în sistemul public de pensii timp de minim 15 ani , nu beneficiază la bătrânețe de niciun fel de protecție socială! În România , bătrânii care nu pot beneficia de o pensie contributivă, nu beneficiază de niciun fel de protecție socială din partea statului! Acești bătrâni , deși se află într-o evidenta stare de vulnerabilitate, sunt lipsiți de mijloacele materiale minimale care să le asigure supraviețuirea, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului consfințite de Carta Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și de Constituția României!
Drepturile la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică sunt drepturi fundamentale de care trebuie să se bucure și bătrânii cărora nu li se poate acorda o pensie contributivă din motive de nerealizare a stagiului minim de cotizare! Statul trebuie să garanteze aceste drepturi și pentru această categorie de persoane vulnerabile! Iar forma concretă prin care statul își îndeplinește această obligație este stabilirea unui drept la pensie necontributivă de care beneficiază acești vârstnici după împlinirea vârstei de pensionare, atunci când se prezumă că nu mai pot munci, implicit nu se mai pot întreține singuri!. Așa procedează toate statele civilizate ale Europei, așa trebuie să procedeze și România!


Această nouă reglementare din legea pensiilor privind stabilirea dreptului de pensie pentru limită de vârstă creează și situații de discriminare între cetățeni, respectiv între persoanele care sunt (sau au fost) obligate să satisfacă stagiul militar , să participe la activitățile obligatorii de concentrare sau mobilizare și cele care nu se supun unor astfel de obligații! Efectul este încălcarea prevederilor art 16, alin1 din Constituție!
Pe de altă parte, ținând cont de principiul securității juridice și neretroactivității legii, este evident faptul că această reglementare nu poate afecta acele persoane care au apucat deja să satisfacă stagiul militar obligatoriu, să fie concentrate sau mobilizate ori să urmeze o formă de învățământ universitar la zi!
Pentru aceștia , stagiul minim de cotizare necesar pentru stabilirea unui drept de pensie pentru limita de vârstă , trebuie să includă obligatoriu și stagiile asimilate, așa cum prevede legea pensiilor în prezent și așa cum este reglementat în toată Europa civilizată! Altfel , eliminarea intempestivă a stagiilor asimilate din stagiul minim de cotizare necesar pentru stabilirea unui drept de pensie și care afectează esența dreptului la pensie (implicit la protecția socială) a unor persoane vârstnice, este de natură a încălca principiul securității juridice ( principiu de rang constituțional) respectiv principiul neretroactivității legii (art 1, alin 3 și 5 coroborat cu art. 16, alin 2 din Constituția României).
Securitatea juridică reprezintă una dintre valorile fundamentale ale statului, fiind cuprinsă în mod implicit la art.1 din Constituție, și reprezintă o garanție a statului de drept, iar rațiunea
sa constă tocmai în a proteja individul de arbitrar, mai ales în relațiile dintre individ şi stat.

Instituția Avocatului Poporului trebuie să-și exercite atribuțiunile prevăzute de lege și să sesizeze Curtea Constituțională cu privire neconstituționalitatea noilor reglementari privind definiția stagiului minim, respectiv a stagiului complet de cotizare în vederea stabilirii dreptului cetățenilor la o pensie contributivă (prevederile art 3, lit o), p), q) și r) coroborate cu cele ale art 47, alin 2) și 3) din noua lege a pensiilor), demers care trebuie să aibă ca efect eliminarea acestora din lege și păstrarea actualelor reglementări privind definiția stagiului minim de cotizare, respectiv a stagiului complet de cotizare, reglementări care există în toată Europa!

Este vorba de înșelăciune, bineînțeles!
Plângere penală la poliție!

Nu te obligă nimeni să vii cu bagaj transparent la aeroport pentru a putea folosi serviciile de transport aerian.
Acolo se face doar control de securitate, care respectă principiul proporționalității!
Te poți urca în avion cu bagaj netransparent! Deci, acolo nu este călcat în picioare dreptul oamenilor la viață privată!

mitabiciclista a scris:

Nu ești suspect,pur și simplu nu ești primit la muncă. Tot așa cum la aeroport nu ești primit în avion dacă nu pui în pungi transparente recipientele.Ti se calca în picioare și drepturile și demnitatea când ești pus sa te desculți, sa scoți cureaua de la pantaloni și altele.Dar sunt niște reguli care trebuie respectate pentru că viata are prioritate în fata fițelelor.Aveti dreptul și libertatea de a actiona în justiție împotriva angajatorului dacă vă considerat abuzat.

Serios?

Carevasăzică, dacă vin la muncă cu bagaj netransparent, automat sunt suspect că introduc în unitate arme, alcool sau droguri?
Iar asta justifică dreptul angajatorului de a "micționa" pe dreptul angajatului la viață privată?!

Așa cum am precizat anterior, nu contestă nimeni dreptul personalului de securitate de a controla bagajele angajaților la intrarea sau ieșirea din unitate! Acest control al bagajelor este o măsură care limitează dreptul angajatului la viață privată, dar ea poate fi considerată ca respectând principiul proporționalității. De altfel, este suficientă pentru a atinge scopul urmărit.
Dar măsura obligării angajaților să vină la serviciu cu bagaj transparent și să-și expună public conținutul acestuia, nu doar că limitează dreptul oamenilor la viață privată, ci efectiv "calcă în picioare" acest drept! Este o măsură care încalcă inclusiv demnitatea umană!

mitabiciclista a scris:

Ba din contra:are relevanță conținutului bagajului:nu poți să ai arme,droguri,alcool,etc. pe simplul motiv că bagajul reprezintă viata privată și e doar treaba ta.Treaba ta ce faci doar că răspunzi pentru faptele tale dacă pui în pericol sănătatea sau viata altor persoane.Daca cineva poate elimina acest pericol trebuie să o facă indiferent cum: control în genți și in dulap,bagaje transparente,limitarea "vieții private" la locul de muncă.

Răspunsul este nu!

Nu poate fi cercetat disciplinar pentru așa ceva!

Bineînțeles!
Nu a contestat nimeni dreptul personalului de pază de a controla bagajele angajaților la ieșirea din unitate. Acest lucru este prevăzut de legea 333/2003.
Dar obligarea angajaților de a-și expune public conținutul bagajului personal reprezintă o încălcare vădită a dreptului la viață privată.
Așa cum am precizat anterior, acest drept la viață privată există și la locul de muncă, chiar dacă este limitat.

Cornel Vasile a scris:

Costin33 a scris:

Bagajul personal reprezintă parte a vieții private a individului!
Nu are nicio relevanță conținutul acestuia!
......

Corect ... insa, reversul medaliei ,sa spunem ...daca veniti cu o geanta inchisa la culoare , sunteti de acord cu controlul continutului gentii ?

Bagajul personal reprezintă parte a vieții private a individului!
Nu are nicio relevanță conținutul acestuia!
Acest drept nu se anulează complet la locul de muncă!

CABINET AVOCAT NICULESCU IONUT a scris:

In ce consta incalcarea drepturilor,in faptul ca angajatii nu mai pot fura ?Veniti la serviciu cu jucarii sexuale,obiecte de lenjerie intiman in geanta astfel incat v ar compromite ca acestea sunt vizibile ?Probabil masura este justificata si prinsa in documenteninterne, ROI ,,persoanele cu demnitatea ultragiata avand libertatea sa isi caute alt loc de munca...

Bună ziua.

Angajatorul ne obligă să venim la muncă cu genți transparente, astfel încât conținutul lor să fie vizibil fără să fie deschise.
Este vorba despre gențile în care angajații își aduc lucruri personale, inclusiv hrană și apă de băut. Angajații care vin cu genți netransparente nu sunt primiți la lucru.

Este legal așa ceva?
Mie mi se pare că se încalcă dreptul la viață privată și demnitatea umană!

Sesizarea a fost depusă direct la Inspecția Muncii care a redirecționat-o la ITM București.

Constat faptul că această instituție este complet inutilă! Consumă fonduri publice de pomană!

Cornel Vasile a scris:

Depuneți o sesizare la Inspecția Muncii - for ierarhic superior ITM-ului.