Activitate LarisaU

Buna ziua
Multumesc pentru raspunsul dv. Acum situatia este schimbata. Am aflat ca tatal lucreaza de 8 ani cu contract de munca in Italia, stiu firma, functia si ca salariul aproximativ net este 1400 euro, acolo beneficiaza de cazare si cheltuieli de intretinere.
Pensia stabilita in urma cu 12 ani pentru 2 copii a fost de 180 lei :(
Intrebari:

Instanta decide sa solicite de la firma din Italia veniturile tatalui?
In cazul in care instanta stabileste pensie in functie de aceste venituri se poate transmite decizia tradusa acolo ca sa ii faca poprire?
Se poate solicita pensie retroactiv, el a mintit mereu ca nu are venituri si s-a limitat la a trimite 100 euro la 2-3 luni? ( pot dovedi cu mesajele prin care sustine ca nu are serviciu, sau si mai rau aduce injurii justitiei din Romania sustind ca si daca il gasesc sunt prea"..." sa ii faca ceva.
Se considera ca martori fratii majori din alta casatorie daca acestia isi doresc sa faca asta?

Daca copilul are resedinta si domiciliul in judete diferite la care instanta se depune actiunea?
Va multumesc!

Buna ziua,

va rog sa îmi spuneți cum se procedează pentru stabilirea pensiei de întreținere a copilului in vârsta de 18 ani, elev de liceu, când nu ai cum sa dovedești unde lucrează si unde domiciliază tatăl? Tatăl copilului locuiește si muncește (la negru)in Italia ( acest fapt este cunoscut din discuțiile cu el si nu poate fi probat decât prin prezentarea discuțiilor de pe mail si eventual cu documentele din care reiese ca trimite pensia de acolo.)
Va mulțumesc!

Credeți ca persoanele care își cresc singure copii au mijloacele necesare pentru a dovedi ceva despre cineva?
Stimata doamna nici un om nu poate trai cinci ani într-o tara străină daca nu are nici un venit, si daca timp de 5 ani nu dai copilului tau nici măcar 1 leu, asta nu e rea credința? Eu zic ca e.

Da, știu chiar de la el ca realizează venituri la negru si nu mici intre 1000 si 1200 euro lunar, conform celor spuse nu va muncii niciodată oficial pentru ca nu vrea sa dea nici un ban copiilor.Poate daca doamna judecător ar fi "auzit" când i-am zis ca "tatăl" si-a cumpărat un apartament in perioada in care nu realiza venituri situația ar fi fost alta, dar.... s-a limitat la a mă pune sa aduc dovezi ca realizează venituri, dovezi pe care îmi e imposibil ( sau nu cunosc căile ) sa le aduc.

Atunci va întreb cum procedez? Fac o vizita personala in Italia si îl caut ( ca doar nu e așa de mare) apoi îl filmez timp de câteva zile in timp ce merge la munca si la întoarcerea in tara dovedesc ca realizează venituri?
Sau iau niște apropiați si ii pun sa dea declarații (așa cum m-a învățat un om al legii) ca l-au văzut muncind?

Nu am mijloace de proba pentru a dovedi munca la negru ( daca statul nu le are, eu cum sa le obțin?) plus ca timpul meu este împărțit intre creșterea si educarea copiilor si asigurarea traiului acestora ( munca).
Ce mă sfătuiți sa sacrific pentru a îmi face timp sa dovedesc ceea ce nu pot dovedi? Fără a mă trimite la un avocat, pentru ca nu am suficiente resurse pentru onorariu si sa nu îmi spuneți ca va plăti "tatăl" când voi câștiga procesul, știm amândouă ca soluția intr-un proces este data de libera interpretare a probelor de către o persoana si nici un avocat nu lucreaza fara sa isi încaseze mai întâi onorariul.
Ce ar trebui sa facă un părinte singur in perioada in care nu realizează venituri, sa își duca copii la orfelinat?

Stimata doamna legea e făcută ca sa fie, are portițe pe care cineva fără putere materiala sau cunoștințe temeinice de drept nu le poate utiliza, așa ca, in Romania... dreptul superior al copilului, se întinde pana la marginea portofelului părintelui. :(

Codul muncii
Art. 144. [intangibilitatea dreptului la concediu de odihna]
(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Deci, nu are dreptul sa va limiteze durata concediului de odihna, mai mult are obligatia sa va asigure 10 zile de Co consecutive intr-un an calendaristic

Art. 148. [programarea concediului de odihna]
(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Realizati ce haos ar fi in tara asta daca toata lumea ar scoate pusca? Domnule, a ucide este o fapta foarte grava si legea permite acest lucru doar daca va este viata in pericol. Va intreb, oare merita sa faceti puscarie pentru niste bunuri? Oare nu ar fi mai simplu sa filmati hotii si apoi sa mergeti la politie, chiar daca aceasta politie a dezamagit multi oameni? Furia dumneavoastra poate fi justificata, dar de aici pana la a va dori sa ucideti....

Stimata doamna Avlil asa am procedat eu, am indicat in actiunea deschisa pentru abandonul minorilor ( domnul nu platies nici un leu pensie timp de 5 ani) ultima adresa cunoscuta si am si mentionat ca aceea este ultima adresa la care stiu ca poate fi gasit si nu cunosc o alta. Mi-a venit raspunsul de la procuratura in care eram instiintata ca domnul "e plecat in Italia la munca si nu realizeaza venituri, fapt ce nu dovedeste reaua credinta" si deci nu va suporta nici o consecinta. Apoi mi se adduce la cunostinta ca am indus in eroare organul de control prin indicarea unei adrese la care nu locuieste numitul....
Si va intreb pe dv in calitate de avocat, fara indoiala unul competent.
Cand e rea credinta?
Cu ce am gresit eu ca refuza dialogul si ca nu ii stiu adresa?
Cum ar trebui sa procedeze mamele care cauta sa apere interesele copiilor? Ca mine, eu am renuntat si nu voi mai merge in instanta decat moarta pentru ca in instanta mi-a dovedit ca apara interesele celui ce a facut copii si a plecat.
Multumesc

Din pacate nu v-ati intalnit cu o consultanta, daca va intalneati nu erati in aceasta situatie. V-ati intalnit cu o persoana certata cu multe legi.
Mai mult v-ati incapatanat sa ii platiti diverse sume de bani fara nici un document, fara sa aveti nici o certitudine.
Un consultant v-ar fi spus ce puteti sa faceti si in ce conditii si apoi daca ati fi vrut si ati fi indeplinit conditiile, ati fi semnat un contract legal. In acest contract ar fi fost stipulat exact ce suma, sau procent ar fi trebuit sa achitati, dar nu asa cum vrea fiecare ci in limitele prevazute in documentatia de pe site-ul official si in ce fel se achita onorariul (transe pe etape de lucru- un avans, un procent la predarea documentatiei, alt procent la primirea raportului de eligibilitate, altul la semanarea de catre dv a contractului de finantare cu autoritatea contractanta si eventual management, daca il cereati si pe acesta).

Incapatanarea dumneavoastra de a continua "bussinesul" cu acea persoana ma face sa cred ca ati fost informat de cum sa pacaliti fondurile si sa obtineti bani pentru cevasi apoi sa faceti altceva cu ei. Oare nu vi s-a parut ciudata cererea de a devein partener si faptul ca nu scria niciunde ca ati fi unul?


Domnule draga, va anunt ca desi a fost o vreme in care se faceau tot felul de "masinatiuni" acum riscul de ale face e atat de mare incat va sfatuiesc sa nu le faceti. De asemenea va spun ca o firma de consultanta onorabila nu v-ar fi sfatuit sa faceti asa ceva.
Si pe viitor cand cineva va va "vinde pont" mai bateti la cateva usi din acelasi domeniu ca sa il verificati, nu ati fi ajuns aici daca ati mai fi vizitat macar o firma concurenta.

Unde ar trebui anunta o schimbare de domiciliu a copilului cand mama nu are nici un mijoc de comunicare cu tata? Va intreb deoarece sunt si eu interesata. Multumesc!

Stimate domnule Ursulici, atat angajatorul cat si angajatele si-au asumat risuri atunci cand au convenit sa nu se intocmeasca acte de munca.
Nu poti acuza de furt daca nu ai dovezi solide.
Din ce posteaza utilizatorul inteleg ca partonasul nu se da in laturi in a uza de diverse forme de ilegalitati, fapt ce ma face sa cred ca angajatele nu au forme legale pentru ca asa a decis "distinusul", in aceasta situatie domnul sa isi asume consecintele si sa nu mai ameninte pe nimeni.

Ca raspuns la intrebarea domnului floralin, spun ca nimeni nu te poate obliga sa returnezi o datorie daca nu exista dovada clara a faptului ca esti dator- nu ai forme legale = nu ai preluat legal nici o gestiune.

Cat priveste reclamatia la ITM, eu una m-as abtine, pentru ca patronii vor sti cine a reclamat si pot umbla dupa tine sa iti faca rau ( sa te spuna altor angajatori ca esti turnator, sa te discrediteze, etc), cel mai bine cred ca ar fi ca angajatele sa plece si sa caute alt loc de munca.
A accepta sa lucrezi fara forme legale este tot atat de grav cat a propune sa se lucreze pentru tine fara forme legale.

Succes in ceea ce aleg sa faca.

Asta spun si eu.

Instanta din Romania nu e in nici un fel in asentiment cu nevoile si dorintele minorilor.
Nimic nu conteaza si nu e luat in considerare atunci cand parintele ce detine tutela sesizeaza. Ba mai mult acesta este umilit, sau cel putin eu am fost cand mi s-a zis "da ce vreti sa dea in cap ca sa creasca copii", asta in situatia in care am mesaje de la fostul in care spune ca nu au ce sa ii faca, ca lucreaza la negru si nu va plati nimic.

Si nu, nu mi-am pacalit sotul ca sa avem copii, doar ca el se razbuna pe mine prin neplata drepturilor copiilor, care sunt ilare, 95 lei de minor.

Oare cine poate sa creada ca un copil poate creste cu 95lei? Cand am intrebat asta onorata judecatoare mi-a zis ca sunt obligata sa asigur cresterea si educatia minorilor. Dar celalalt parinte nu este? Si cum isi mai permite sa isi exercite drepturile? Cum mai poate aceeasi onorata sa imi spuna ca are drepturi cand el nu stie cat costa o pereche de pantofi pentru copilul acela?

Si iata-ma renuntand, urasc tribunalele, in opinia mea sunt niste locuri in care daca intri esti umilit si batjocorit doar pentru ca ai avut nesimtirea sa spui ca un copil nu creste cu 95 lei.

Legile sunt facute in bataie de joc, copilasii sunt instrumente de razbunare folosite de adulti iresponsabili, asa ca ce rost are sa mai ajungi pe acolo?

Mai bine imi vad de datoria mea de parinte fac tot ce e omeneste posibil ca micutilor sa nu le lipseasca necesarul.

In timp se invata si ei cu faptul ca vacanta este o utopie, la care trebuie sa renunte ca sa poata mama sa le cumpere in toamna tot ce au nevoie pentru un nou an scolar, se invata si cu faptul ca mama munceste 16-18 ore si ca atunci cand vine acasa timplul petrecut cu mama este cel dedicate lectiilor, gatitului, spalatului si altor activitati casnice. Se invata ca atunci cand mama se aseaza intre ei ca sa ii iubeasca adoarme instantaneu si in timp o vor invelii si vor pastra liniste ca "mami sa poata sa se odhneasca putin".

Adevarata problema nu este greul cu care se lupta mamele, ci lipsa de incredere in oameni si societate cu care se invata de micutii. Pentru ca mama a fost constienta ca a creste unul, doi sau mai multi copilasi singura va fi cumplit de greu, dar a decis ca e mai bine ca micutii sa creasca fara lux dar in armonie, liniste si iubire, decat cu confort financiar ( pentru ca e mai usor sa cresti copii din doua venituri) si in scandal, abuz verbal si/sau fizic.

Desi marea majoritate a mamelor nu vorbesc de rau tatal si la intrebarea inocenta "de ce nu suna tata niciodata" vor raspunde pe intelesul micutului, "va suna cand va primi salariul, acum nu are banuti si nu poate suna." , micutii cresc si invata ca a nu suna azi este egal cu nu va suna niciodata, ca doar asteapta de ani buni sa sune si au inteles si ei , prin analogie ca tata nu vrea.
Sau cum a zis micuta mea" mama, tu muncesti mult ca noi sa avem ce ne trebuie, tata nu vrea sa munceasca ca sa aiba bani sa ne sune"

Asta este drama copiilor pe care unii din parintin ii uita. Asta ar trebui sa invete distinsele reprezentante si reprezentanti ai justitie strambe din aceasta tara.