Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Succesiunea unei persoane decedate care are o soră şi părinţii divorţaţi
Un tânăr de 37 de ani a decedat subit, în urma unor complicaţii covid. Avea un apartament cumpărat de el însuşi (cu credit pe încă circa 25 de ani, deci proprietar este încă banca). În urmă cu câţiva ani părinţii au divorţat - mama, tânărul şi sora (majoră) au fost pe de o parte, tatăl pe cealaltă. Tatăl a fost nedemn de creşterea copiilor, alcoolic, de-a lungul procesului de partaj a fost agresiv, a ameninţat că aruncă blocul în aer (printr-un aparament cumpărat de el cu fosta soţie, pentru care a fost despăgubit şi l-a părăsit până la urmă), a avut un comportament urât faţă de soţie şi copii.
Relaţia tânărului cu tatăl era ruptă total, nu voiau să audă unul de altul. Cum se poate rezolva succesiunea asupra apartamentului cumpărat de tânăr, fără a mai apărea în schemă tatăl? Poate fi declarat nedemn de moştenire chiar dacă n-are dosar penal pentru fapte împotriva fiului? Mama şi sora se tem că ar putea pune beţe în roate, având în vedere comportamentul de până acum (inclusiv fraţi ai lui îi dezaprobă comportamentul).
Cadrul legal stabilire zone în localităţi - taxe notariale cf. Studiilor de piaţă privind valorile imobiliare
Bună ziua,
Consiliile locale din anumite oraşe de provincie (rang III), de mai mulţi ani, au încadrat toată suprafaţa/toate imobilele în "zona A". Anterior erau A, B, C, de la centru spre cartierele periferice.
În funcţie de această încadrare se aplicau diferenţiat valorile impozitului.
Cred că de la codul fiscal din 2015 încadrarea aceasta este irelevantă pentru plata taxelor, aplicându-se calculele matematice privind alte aspecte.
Studiul / Grila valorilor imobiliare din localităţi surprinde cât mai aproape de realitate valorile clădirilor în funcţie de poziţionare, pe zonele A, B, C, D.
Însă, având în vedere certificatul fiscal emis de autorităţile locale, la aplicarea taxelor notariale se merge exclusiv pe "zona A" sau poate rămâne şi la latitudinea notarului să aplice un procent la preţul/mp de la categorile B, C, D, dacă din adresa imobilului se vede unde este poziţionat faţă de limitele localităţii?
Din taxa notarială, se duce o parte şi către autorităţile locale pe teritoriul căruia se află imobilul sau reprezintă doar venituri din care se plătesc cheltuielile obişnuite de salarizare, întreţinere?
Mă gândesc că încadrarea unor localităţi întregi în "zona A", la latitudinea Consiliilor Locale nici nu mai aduce un beneficiu localităţii, ci doar cheltuieli în plus localnicilor.
Am omis să precizez că apartamentul este de la ANL. Nu se pune problema să le rezilieze contractul acum, dar pierderea ar fi în găsirea mai târziu la preţul pieţei, mai mare decât acum. Au întârziat şi aici câteva luni, dar sperăm să rezolve asta mai repede.
Sora şi părinţii soţului au propus să aibă loc o întâlnire cu toţii, să mergem la ei, dar bineînţelels că domnul refuză.
Având în vedere motivul, dacă se ajunge la divorţ, chiar dacă soţul are teoretic un salariu mai mare decât sora mea, dar practic e falit şi nu mai poate asigura nimic fetelor, există riscul ca un judecător să se pronunţe în favoarea rămânerii copiilor cu tatăl? Depinde de toate faptele, martorii? Se practică / este obligatoriu să fie întrebaţi şi copiii ce preferă?
Ne gândim că dacă se ajunge la divorţ şi poate mai scapă şi el de datorii, măcar să fie direcţionat din start ca pensie alimentară către copii o parte din salariu, decât să îi intre pe mână şi să nu ajungă nimic la copii.
Am o soră căsătorită de 17 ani, au două fete împreună (eleve minore). Acum şase ani a decedat tatăl nostru, fiecare moştenind câte 25% din avere - un apartament.
Sora cu soţul şi copiii stau într-un apartament închiriat.
Soţul, de la începutul căsătoriei a fost depistat că juca la pariuri, lucru pe care l-a tot ascuns. Dar acum am aflat de la soră că omul a ajuns la datorii de câteva zeci de mii de euro, din cauza împrumuturilor făcute aproape exclusiv pentru jocuri (CAR, bancă, instituţii financiare nebancare). Salariul lui este mai mic decât sumele datorate la aceste instituţii. În unele cazuri a determinat-o pe soră să facă împrumuturi şi pe numele ei, el fiind co-debitor. Nici înainte nu contribuia prea mult la întreţinerea familiei (nu investiţii în casă, hrană corespunzătoare la copii, cumpărat o maşină cu credit şi pierdută la amanet, creditul mergând în continuare), dar de mai multe luni situaţia este atât de gravă încât nu i-a mai dat niciun leu în casă, s-a împrumutat şi la părinţii lui căruia nu le mai poate returna datoria.
Sora conştientizează gravitatea situaţiei, îi e milă de soţ, dar nu îi vine să ia în considerare divorţul din cauza că făcând împrumuturi şi pe numele ei, el nu va plăti deloc şi nici ea n-ar putea acoperi, dintr-un salariu de vreo 1500 de lei/lună. Soţul a afirmat de mai multe ori că vrea să scape, a spus şi acum 6 luni, şi acum 1 an şi înainte, dar s-a afundat tot mai mult în datorii, sperând că va câştiga la pariuri sporitve.
Şi părinţii lui au fost şocaţi de situaţia la care s-a ajuns. Nici tatăl meu, nici mama nu s-au băgat peste familia lor, dar ne afectează în mod direct de la trimiterea nepoatelor să vină să mănânce la bunici şi unchi...
Ce soluţie întrevedeţi? În cazul divorţului, moştenirea surorii rămasă după tată ar intra în discuţie? Ar fi mai bine să cedeze partea ei mamei/mie înainte, pentru a şi-o proteja? Dacă ajung să piardă şi apartamentul în care stau acum în chirie, pe ea am ajuta-o (mama, eu, naşii/cealaltă soră), dar nu putem plăti pentru minciunile şi ipocrizia lui.
Bună ziua! Vă cer părerea în cazul următoarei speţe: Am un certificat de moştenitor făcut după străbunicul, în care îl moştenesc cei cinci copii (dintre care unul bunicul meu) - o casă bătrânească şi teren în mediul rural. După acte, apare casa din 1929, dar care s-a degradat şi a dispărut complet, iar cea existentă şi astăzi este construită din banii şi cu munca bunicului în 1960. Părinţii lui au locuit-o până la deces în 1973. Terenul s-a împărţit de facto între ei, cam 1000 de mp fiecare, iar casa a fost întreţinută de bunic, apoi de tată şi acum de mine. De curând am aflat că nişte rude (ginere al uneia dintre surorile bunicului - singura rămasă în viaţă, direct moştenitoare a străbunicilor) au fost pe teren şi emiteau pretenţii să intre în casă, că au dreptul.
Din partea fraţilor bunicului am nişte unchi, veri şi ce îmi mai vin, pe care nu i-am întâlnit niciodată, de unii ştiam că trăiau în afara ţării dinainte de 1989.
Am chitanţele privind impozitul pentru toţi fraţii şi casa platite de bunicul după decesul străbunicilor din 1973 până prin 1995. Apoi din 2007 de către tata pentru partea bunicului şi apoi de mine. Între 1995 şi 2007 bunicul a fost scutit, ca fost deţinut politic.
Legat de aceasta, există probe grafologice din dosarul de urmărit (validate de CNSAS) şi scrisori de mână - ce pot fi confruntate pentru autenticitate - prin care bunicul a menţionat cheltuielile cu ridicarea casei în 1960, martori de la care a cumpărat, meseriaşi (dar nu ştiu câţi ar mai fi în viaţă).
Pe baza acestor date, se poate emite o hotărâre judecătorească care să mă pună în drept asupra casei şi terenului aferent bunicului? Ca alternativă la succesiune după certificatul de moştenitor în care ar intra şi casa pentru toţi urmaşii şi despre care nu am habar.
În urma succesiunii, voi primi 3/8 dintr-un apartament de 68 mp, în provincie.
Am citit în legea privind acordarea unui credit prin Prima Casă că există posibilitatea de-l primi pentru întregirea locuinţei. Dar dacă împreună cu celălalt proprietar (5/8) îl vindem, pentru a avea un avans mai mare, mă împiedică să aplic la Programul Prima Casă? În momentul de faţă nu sunt proprietar, dar în scurt timp facem succesiunea, intenţionând să cumpăr o locuinţă în oraşul de rezidenţă, diferit de cel în care am domiciliul.
În legea LEGE Nr. 422 din 18 iulie 2001 *** Republicat
privind protejarea monumentelor istorice se menţionează:
"ART. 41
(1) Proprietarii imobilelor monumente istorice, definite potrivit art. 3 lit. a) din prezenta lege, sunt scutiţi în totalitate de plata impozitului pe cladiri, cu exceptia spatiilor în care se desfasoara activitati economice sau comerciale."
În Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ART. 456 - Scutiri, scrie: "(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri:
a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale."
Consiliul local al localităţii X a transmis înştiinţări prin poştă că locuinţele nu mai sunt scutite de plata impozitului, potrivit noului Cod fiscal. După cum se observă, acesta intră în contradicţie cu o prevedere stabilită de legea privind protejarea monumentelor istorice. Consiliul local nu şi-a exercitat acum dreptul de a hotărî scutirea plăţii.
Ca propietar al unei astfel de locuinţe, destinată exclusiv locuirii, fără vreo activitate economică, ar trebui să achit plata impozitului stabilit de consilul local (necunoscută fiind modalitatea de calcul) ?
Dacă clădirea este mai veche de 100 de ani şi este declarată monument istoric în M.O., în noul cod fiscal precizându-se că plata impozitului pt. monumente istorice "poate" fi scutită de consilul local, dar aceasta nu a emis nicio hotărâre în acest sens, trebuie achitată suma pretinsă de primărie? Noul cod fiscal elimină practic prin "posibilitatea" Consiliului local prevederea de "garantare" a scutirii de impozit, prevăzut în legea 422 din 18 iulie 2001.
În legea LEGE Nr. 422 din 18 iulie 2001 *** Republicat
privind protejarea monumentelor istorice se menţionează:
"ART. 41
(1) Proprietarii imobilelor monumente istorice, definite potrivit art. 3 lit. a) din prezenta lege, sunt scutiţi în totalitate de plata impozitului pe cladiri, cu exceptia spatiilor în care se desfasoara activitati economice sau comerciale."
În Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ART. 456 - Scutiri, scrie: "(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri:
a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale."
Consiliul local al localităţii X a transmis înştiinţări prin poştă că locuinţele nu mai sunt scutite de plata impozitului, potrivit noului Cod fiscal. După cum se observă, acesta intră în contradicţie cu o prevedere stabilită de legea privind protejarea monumentelor istorice. Consiliul local nu şi-a exercitat acum dreptul de a hotărî scutirea plăţii.#-o
Ca propietar al unei astfel de locuinţe, destinată exclusiv locuirii, fără vreo activitate economică, ar trebui să achit plata impozitului stabilit de consilul local (necunoscută fiind modalitatea de calcul) ?
Mulţumesc! Aşa consideram, dar departamentul de control financiar preventiv şi contabilitatea unei instituţii publice taie diurna la 50% pe baza acelui articol. Conform HG, micul dejun intră cumva subînţeles la indemnizaţia pentru cazare. Dar în cazul de faţă, chiar fiind vorba doar de o masă, s-a invocat acel articol.
Există vreo definire clară în legislaţie a "meselor dintr-o zi", a "cheltuielilor pentru masă" care ar putea fi invocat ca dovadă a aplicării abuzive? Mulţumesc!
avocatnet.ro explicăm legislația
