Activitate vguta

Parerea mea este ca vanzatorul poate pretinde ca inlocuirea este disproportionata in comparatie cu optiunea repararii si poate refuza inlocuirea produsului.
Poate ca merita studiate alin. (5) si (6) privind rezolutiunea contractului de v-c si vazut in ce conditii puteti cere restituirea pretului bunului. (nu cunosc prevederile acestora alin. si nu am acces momentan la textul legii)
Succes!

Adresa oficiala a CEDO este: www.echr.coe.int

Aici gasiti textul Conventiei, Regulamentul Curtii, formularele de cerere adresate Curtii si ghidul petitionarului traduse in limba romana. Inainte de a trimite cererea Curtii cititi ghidul si asigurativa ca cererea Dv. este admisibila in principiu (ati utilizat toate caile de atac ordinare permise de lege, nu au trecut mai mult de 6 luni de la ultima hotarare a instantelor romane SAU in cazul in care plangerea Dv. se intemeiaza pe incalcarea dreptului la un proces echitabil - durata excesiva a procesului - puteti formula plangerea si inainte de finalizarea procesului intern!)
Cererile le redactati in limba romana si impreuna cu actele/hotararile pe care le veti atasa in sustinerea cererii Dv. vor fi repartizate unei sectii a Curtii si in final vor fi repartizate unui angajat roman care le va studia si va intocmi un referat care sta la baza stabilirii admisibilitatii in principiu a cererii Dv. Daca cererea este declarata admisibila in principiu ea va fi comunicata Guvernului Romaniei si din acest moment corespondenta Dv. cu Curtea se va purta in limbile engleza sau franceza. Puteti totusi face o cerere catre presedintele Sectiei pt a va incuviinta folosirea in continuare a limbii romane - noua ni s-a incuviintat.
Procedura dureaza ani de zile mai ales in cauzele care au la baza procese civile - aprox. 5 ani in cazul nostru - iar rezultatul nu este intotdeauna pe masura asteptarii. Sfatul meu este sa nu va puneti TOATE sperantele in solutia CEDO - s-ar putea sa fiti dezamagiti.
Va urez succes!

B a cerut si obtinut deschiderea insolventei lui A dovedindu-si calitatea sa de CREDITOR net al lui A. In aceste conditii este f putin probabil sa va puteti obtine debitul de la B care poate obtine desfiintarea/intoarcerea executarii pe calea contestatiei la executare aratand calitatea sa actuala de creditor si nu de debitor al lui A.
Mai mult, odata deschisa procedura insolventei TOATE formele de executare silita pornite impotriva lui A (inclusiv prin poprirea la terti) sunt suspendate. Astfel ca nu mai puteti sa va realizati creanta decat prin inscrierea ei la masa credala alaturi de ceilalti creditori.
Sincer regret situatia in care va aflati dar nu vad ce mai puteti face in afara de inscrierea la masa creditorilor in speranta ca lichidatorul va urmari si interesele creditorilor si va face tot ce ii sta in putinta sa recupereze banii crditorilor prin lichidarea firmei.

Cererea de despagubire pentru neexecutarea unei hotarari judecatoresti s-a solutionat de catre Judecatorie care a admis-o, a fost atacata cu recurs de catre parat la Tribunalul Comercial care a trimis cauza spre rejudecare pentru completarea probatoriului si lamurirea situatiei de fapt, a fost apoi respinsa de catre Judecatorie si atacata cu recurs de catre reclamanti. Dosarul s-a judecat in recurs la Tr. Com. care a casat sentinta si a admis cererea. Dupa inceperea executarii silite, paratul a formulat un nou recurs impotriva deciziei irevocabile a Tr.Com. pe motiv ca dosarul trebuia judecat in apel si recurs. Recursul a fost respins ca inadmisibil de catre Curtea de Apel. Impotriva deciziei C.A. a formulat contestatie in anulare paratul pe motiv ca nu a fost legal citat la termenul de judecata a recursului. S-a format un nou dosar la Curtea de Apel care a admis contestatia in anulare si a fixat termen pentru judecarea recursului.
Intrebarea este urmatoarea:
Cine are competenta sa rejudece recursul la Curtea de Apel - completul care a judecat contestatia in anulare sau un nou complet de recurs? Care este temeiul legal?

Va multumesc anticipat pentru orice raspuns.

Buna ziua,
Incepand cu factura lunii iunie 2010 firma [EDITAT] a introdus la plata o asa numita taxa de mentenanta pentru serviciul de telefonie asociat serviciilor de cablu TV si/sau Internet. Nu comentez cuantumul acestei taxe (pentru inceput 5 RON!) ci modalitatea (ilegala o consider eu) in care aceasta a fost introdusa.
Mai exact, la data lansarii serviciului de telefonie de catre [EDITAT] acesta a fost promovat ca un serviciu complet gratuit oferit abonatilor de cablu TV si/sau Internet. Mai mult, pana in urma cu putin timp, aceeasi firma isi promova serviciile prin celebra reclama "4 la 2" (platesti pentru 2 servicii - TV+Internet si primesti gratis telefonie fixa&mobila).
La momentul lansarii serviciului de telefonie (fixa la acea vreme) firma [EDITAT] a fost banuita de practici de dumping de catre concurenta [EDITAT] intrucat pretul serviciului (= gratis) nu acoperea costurile. Nu stiu daca a existat vre-o investigatie oficiala a Oficiului Concurentei privitoare la acest aspect dar in presa am vazut ca [EDITAT] a negat ca utiliza astfel de metode de atragere a clientilor.
Iata insa ca dupa ce firma si-a creat un portofoliu de aprox 1,3 milioane de clienti (valoare aproximativa) a introdus aceasta taxa pentru a-si acoperi costurile de exploatare !?
Intrucat in contractul de furnizare/prestare de servicii incheiat cu [EDITAT] sunt prevazute numai tarifele pentru abonamente si nu exista prevazuta aceasta taxa, va provoc la o dezbatere privind posibilitatile legale de a bloca astfel de initiative de percepere de extra-taxe (conform reprezentantilor [EDITAT] - Serv. Clienti firma nu intentioneaza sa perceapa in perioada urmatoare alte 'taxe').

1. Pot sa refuz la plata numai o parte din factura lunii iunie (respectiva taxa) in conditiile in care aceasta este expediata prin posta si nu pot sa semnez pt ea fara a risca sa mi se opreasca furnizarea serviciilor pentru care inteleg sa achit c/v?
2. Considerati ca are respectiva practica - promisiunea unui serviciu gratuit - poate avea si o latura penala?
3. Ce insitutii au atributii si competente in stoparea acestor practici?
4. Intrucat nu este o situatie particulara ci una care afecteaza peste 1 milion de abonati se pot sesiza din oficiu institutille competente?

Cateva nelamuriri: Dv. ati cumparat imobilul cu chiriasi in el? Ati cercetat bunul ce ati cumparat inainte de efectuarea tranzactiei?Au ei contract de inchiriere valabil incheiat cu vechiul proprietar? Daca a fost incheiat inaintea actului Dv. de v/c s-ar putea sa invoce dreptul de folosinta a imobilului pe toata durata de valabilitate (nelimitata?) a contractului de inchiriere. Sunteti intr-adevar cumparator de buna-credinta sau ati actionat in intelegere cu vechiul proprietar pentru ca acesta sa eludeze obligatia de a face (de a vinde imobilul catre chiriasi la pretul stabilit prin actul sub semnatura privata)?
Dupa lamurirea acestor aspecte cred ca s-ar putea gasi o solutie cvasi-legala la problema Dv.

Care este valabilitatea unui contract de vanzare-cumparare (sub semnatura privata) incheiat in 2004 intre doua societati comerciale, obiectul contractului fiind o cladire, NU insa si terenul de sub cladire. Pentru terenul aflat sub cladire societatile au incheiat dupa 8 luni un act autentic de vnz-cump.
Convingerea mea este ca actul privat este fictiv si a fost antedatat pentru a sustrage cladirea de la executarea silita a vanzatoarei si se bazeaza pe urmatoarele aspecte: in cuprinsul actului se mentioneaza ca a fost incheiat la biroul unui avocat, dar nu contine semnatura sau stampila dreptunghiulara a acestuia ori vre-o mentiune ca a fost inregistrat in registrul de evidente al acestuia; se mentioneaza ca transferul proprietatii se face la data semnarii iar plata pretului se face in termen de 8 luni. Ulterior, cam dupa 1 an, a mai aparut un aditional la contractul de vanz-cump, tot sub semnatura privata, prin care se prelungeste termenul de plata cu inca un an. Nu este prevazuta explicit nici o clauza penala pt neplata pretului.
Din informatiile obtinute de la actionarii minoritari ai vanzatoarei pretul nu a fost platit. Mai mult cumparatoarea nu a declarat/inscris cladirea la administratia financiara, cladirea figurand inca la rolul fiscal al vanzatoarei. Contractul nu a fost inregistrat nici in Cartea funciara.
Cumparatoarea a deschis actiune in constatare a dreptului sau de proprietate in baza actului sub semnatura privata.
Acest contract sub semnatura privata poate fi atacat in vre un fel? Care ar fi temeiul legal?
Va multumesc.