avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 738 soluții astăzi
Forum Activitate Ion Gabriel Anghelus

Activitate Ion Gabriel Anghelus

Solutie Vezi bancul de mai jos

Unui avocat ii este cerut sfatul de catre un camatar:
-Cum imi pot primi cele 30 milioane inapoi de la Ionescu. Daca eu mi-am pierdut chitanta de imprumut?
-Scrieti-i o scrisoare si spuneti-i sa va trimita odata cele 60 milioaneimprumutate.
-Bine dar eu i-am imprumutat doar 30 milioane!
-Tocmai asta vrem sa obtinem de la el, o dovada scrisa ca va datoreazadoar 30 milioane...
Noul format este un IMENS PAS INAPOI - atat prin chenarele mult prea mari , cat si prin culorile lugumbre.

Daca acesta este viitorul format sincer va spun ma asteptam la ceva nou , placut modern, nu la ceva vechi tip retro desuet si respingator ,
ceva absurd care nu se mai foloseste ........
Sincer am avut un soc ,....... de genul primului gand de nu mai vizita acest site si de a ma retrage de pe acesta pagina.

Si culmea sunt un tip foarte intelgator modern si foarte adaptabil, insa acest format (pretins nou) este un grav viciu de webdesign , este un regres enorm !!!
cu toate formele alea prea mari, de parca sunt facute pentru retardati si pensionari miopi.
Daca pentru asta le-ati facut atunci ramaneti cu ei !

O pagina web functionala si placuta trebuie sa aiba in home si in meniuri cat mai multe link-uri si butoane functionale mici rapide si foarte utile prin care sa se poata vizita optiunile si accesa cu usurinta paginile care intereseaza .

Daca prima pagina este marita in halul ala , cu chenarele alea lungi si nefunctionale.... de pierzi timpul cu rulajul ......... de parca citesti ziarul pe sub birou, mai bine nu.!
Asta deja e prostie !
Asta nu este progres, ESTE UN MARE REGRES. !
Răspuns la discuția MAXIME IN...LIMBA LATINA!


Non nova sed nove

Non nova sed nove este o expresie latina însemnand nu lucruri noi, ci prezentate într-o formă noua. Într-o parafrazare mult mai directa în limba romană, s-ar putea formula prin Nimic nou sub soare.
Construcţia gramaticală a expresiei Non nova sed nove este foarte similară cu cea a expresiei Non multa sed multum – Nu mult cantitativ, [...]


Memento mori – Nu uita ca vei muri
Memento mori (în limba latina: Nu uita ca vei muri) este probabil traducerea salutului “Frère, soviens-toi qu’il faut mourir”, cunoscut ca fiind practicat de o secta religioasa (”Fratii mortii”) raspandita în Europa Occidentala până în secolul al XVI-lea.
Acelasi salut este atribuit de Chateaubriand (Gènie de christianisme) calugarilor trapisti (de la manastirea Soligny-la-Trappe din Franta), dar [...]


Casus belli

Casus belli (din limba latina, „justficarea unui act de razboi”, „motiv de razboi”) este un termen din dreptul international. Este motivatia juridica a începerii unui razboi de catre un stat împotriva unui alt stat.


“Nec plus ultra”
Pîna aici: dincolo nu se mai poate! Inscriptie care indica sfarsitul pamantului. Formula initiala “ne plus ultra” a fost vechea deviza a Spaniei. Se foloseste si cu sensul de performanta maxima, record sportiv, capitol care încheie o lucrare, specialist de maxima competenta.


“Advocatus diaboli” – avocatul diavolului

Titulatura oficiala data de Papa Benedict al XIV-lea este advocatus in omnibus causis beatificationum şi era numele prelatului care avea sarcina de a informa despre calitatile si defectele defunctului propus spre beatificare sau canonizare.

Ab Urbe condita – de la fondarea Cetatii

Ab Urbe condita este o expresie latina care înseamna de la fondarea Cetatii, adica a Romei. Era folosita de istoricii antici romani pentru a data evenimente, prin referire la data legendara a fondarii Romei de catre Romulus. Se considera ca anul 1, începutul erei crestine, este anul 753 a.U.c.
Exista si o carte cu acest nume, [...]

Gaudeamus

Gaudeamus igitur,
Juvenes dum sumus;
Post jucundam juventutem,
Post molestam senectutem
Nos habebit humus!
Vita nostra brevis est,
Brevi finietur,
Venit mors velociter,
Rapit nos atrociter,
Nemini parcetur.
Vivat academia,
Vivant professores,
Vivat membrum quodlibet,
Vivant membra quaelibet,
Semper sint in flore!


Citat Horatiu despre poezie

Ut pictura poesis – Poezia este asemenea picturii

Aceste cuvinte fac parte din poezia “Arta Poetica. In viziunea lui Horatiu un poem se asemanea foarte mult picturii in sensul ca fiecare orepa trebuie analizata dupa genul si caracteristicile ei.
Cuvinte cheie: citate Horatiu , despre poezie


Citate despre greseala, iertare – de Seneca

Errare humanum – Sa gresesti e omeneste !

Cunoscutul dicton latin isi are originea in lucrare retorului Seneca, denumita Controversiae . In general aceasta expresie se foloseste pentru a justifica e eroare, o greseala.
Viziteaza si Forgiveness Quotes
Cuvinte cheie :citate de Seneca, citate in limba latina, citate despre iertare, iertare , Seneca, compasiune


Citat Iulius Cezar-Zarurile au fost aruncate

Alea iacta est-Zarurile au fost aruncate-Iulius Cezar
Aceste cuvinte au fost rostite de către Cezar (anul 49 î. Chr.)in momentul in care a traversat Rubiconul, după o lungă ezitare. Astfel Cezar şi-a riscat viaţa, căci o lege specială a Senatului roman interzicea trecerea cu trupe a Rubiconului (râul de hotar între Italia şi Galia cisalpină), spre [...]

despre experimentul milgram se poate afla aici :

[ link extern ] /

Intrebarea la care dorea sa gaseasca un raspuns socio-psihologul Stanley Milgram in anii '60 se referea la disponibilitatea unor oameni perfect normali de a se supune in fata unei autoritati si de a urma ordine evident "inumane". Motivul care a stat la baza acestor experimente a fost cel de-al Doilea Razboi Mondial. De ce au existat pe timpul regimului hitlerist atatia oameni care s-au pus de buna-voie in serviciul masinariei criminale a nazistilor? A existat oare o eroare principala de caracter in cazul acestor oameni sau exista anumite situatii in care oricine ar putea ajunge sa tortureze si sa ucida alti oameni?

La inceputul anilor '60 Universitatea Yale a dat un anunt inrt-un ziar local in care cauta persoane dispuse sa participe la un experiment legat de memorie si invatare prin care se dorea sa se vada in ce fel influenteaza pedeapsa procesul de invatare. Asadar subiectilor le-a fost ascuns faptul ca experimentul urmarea de fapt sa descopere cat de mult sunt dispusi oamenii sa se incline in fata unei autoritati.

Experimentul prevedea cate doua persoane iar voluntarii au fost inpartiti prin tragele la sorti in doua grupuri - elevii si profesorii. In realitate, la fiecare experiment participa un singur voluntar - profesorul - in timp ce elevul era un student al facultatii, fapt despre care voluntarul nu avea habar.

Cerintele experimentului erau urmatoarele: Elevul trebuia sa invete pe de rost o serie de asocieri iar profesorul urmarea sa-l verifice, pedepsind fiecare greseala. Voluntarilor li s-a aratat un generator de socuri electrice dotat cu un panou pe care se aflau 30 de butoane ordonate in ordine crescatoare, de la 15 volti ("soc usor") la "soc mediu", "soc puternic", "soc foarte puternic", "perocol: soc extrem" si asa mai departe pana la 450 de volti ("XXX").



Profesorul avea de-acum sarcina sa pedepseasca fiecare greseala a elevului cu cate un soc electric, marind de fiecare data intensitatea acestuia. Acesta din urma este asezat pe un scaun intr-o incapere separata unde ii sunt atasati electrozii si este legat de generator. In acest punct "victima" declara ca are probleme cu inima iar conducatorul experimentului (profesorul de biologie in varsta de 31 de ani) il linisteste spunandu-i ca in ciuda durerilor provocate de socurile electrice, nu vor aparea leziuni permanente ale tesuturilor.



Asa cum am spus, adevarata persoana supusa experimentului - profesorul - nu stie nimic despre faptul ca, in realitate, elevul nu este conectat la generatorul de curent iar reactiile acestuia sunt de fapt raspunsuri standard inregistrate pe banda. El este ferm convins ca elevului din camera alaturata ii vor fi cu adevarat pricinuite suferinte pentru fiecare eroare prin administrarea de socuri electrice.

In acest punct incepe de fapt experimentul. Elevul raspunde la intrebarile profesorului la inceput corect, cu foarte putine greseli. La fiecare greseala subiectul apasa butonul care va genera socul electric, la inceput de o intensitate joasa, aceasta fiind crescuta treptat. In momentul in care profesorul ajunge la cel de-al 5-lea buton (75 V) elevul incepe sa se vaite. La 150 cere intreruperea experimentului, la 180 tipa de parca nu ar mai putea suporta iar pe masura ce voluntarul se apropie de "Pericol: soc extrem" elevul incepe sa bata cu pumnii in peretele despartitor implorand sa fie eliberat. Aici intervine conducatorul experimentului explicand voluntarului ca reactia elevului este una gresita si rugandu-l sa apese pe buton.

Reactiile voluntarilor au fost diferite. Unii au protestat, altii au inceput sa se balbaie, sa transipre sau au afisat alte semne exprimand tensiunea.Surprinzator a fost faptul ca voluntarii incercau deseori sa ignore reactiile victimelor si sa-si indrepte atentia spre conducatorul experimentului, aflat in aceeasi incapere cu ei.

Unii perticipanti au incercat sa reduca durerea victimei apasand mai usor pe buton sau sugerandu-i raspunsurile corecte, cativa dintre ei nu au crezut ca elevul este cu adevarat supus socurilor electrice in timp ce unii dintre ei au cerut conducatorului sa le confirme ca nu vor fi trasi la raspundere pentru faptele lor.

Peste 62% din participanti au ajuns la ultimul buton (450 volti) chiar daca au trebuit incurajato de catre conducatorul experimentului.

Multi dintre ei erau convinsi ca nu trebuie sa continue cu socurile dar iesirea din experiment ar fi insemnat incalcarea contractului semnat, lucru deloc usor, mai ales ca erau platiti.

La sfarsitul experimentului fiecarui voluntar i s-a explicat faptul ca "victima" nu fusese supusa nici unor suferinte. Celor "neascultatori" situatia le-a fost prezentata in asa fel incat nesupunerea lor sa para ceva pozitiv iar celor ce au mers pana la capat le-a fost explicat comportamentul lor ca fiind ceva perfect normal.

Voluntarii implicati in acest experiment proveneau din urmatoarele medii profesionale:
- 40% erau muncitori calificati si necalificati
- 40% lucrau in comert si productie
- 20% erau specialisti in diverse domenii

Cu toate ca experimentul lui Milgram a fost indelung criticat, ca i s-a reprosat incalcarea regulilor etice in domeniul cercetarilor psihologice, ca ar fi adus stricaciuni voluntarilor acestia putand ramane traumatizati in urma realizarii consecintelor faptelor lor, experimentul a fost repetat de mai multe ori, in tari diferite (Australia, Spania, Germania, etc.) constatandu-se de fecare data ca un numar foarte mare de oameni erau "obedienti" si ca peste tot voluntarii au reactionat similar. De asemenea, peste 83% din persoanele ascultatoare au declarat ca sunt fericiti ca au putut lua parte la experiment. Un procent similar din voluntarii neascultatori au specificat acelasi lucru.

Golbert (1981) afirma ca nivelul ridicat de obedienta in experimentul lui Milgram este efectul caracterului ritualic al sarcinii. Odata ce subiectul incepe aplicarea de socuri electrice, devine din ce in ce mai greu pentru el sa se opreasca. Tot Gilbert vorbeste despre efectul feedback-ului din partea victimei. Se pare ca atunci cand acesta se modifica din punct de vedere calitativ, subiectul intrerupe sirul de socuri electrice. Analizand cercetarile lui Milgram, el a descoperit ca 5 subiecti au oprit experimetnul cand victima a lovit peretele, iar alti 4 atunci cand aceasta a incetat a mai da vreun feedback.

The Perils of Obedience - Stanley Milgram

Conformism - efectul Milgram (Respectul pentru autoritate )


Cercetator

Stanley Milgram, profesor de psihologie si director al Departamentului de Cercetare al Universitatii din New York

Ipoteza :

Oamenii au in general reactii binevoitoare automate fata de figuri marcante si respectate ale comunitatii, care se impun celorlalti prin prestigiul lor. In mod natural le lipseste reflexul de a pune la indoiala ceea ce spun astfel de persoane, a caror profesiune este de "a sti", de "a cunoaste".

Lot de subiecti

40 de subiecti, sanatosi fizic si mental

Desfasurarea experimentului

Un cercetator imbracat intr-o haina de lucru alba si purtand o insigna, a prezentat experimentul sub forma unui studiu al "efectelor" pe care le are pedeapsa in procesul de "invatare si de memorare".
Un participant denumit "instructor" trebuia sa administreze socuri electrice de intensitate crescanda unui "elev" (alt participant) de fiecare data cand acesta nu raspundea corect. Inainte de a incepe experimentul se presupune ca cel care va fi elevul a invatat o lista de cuvinte imperecheata. La fiecare cuvant spus de "instructor", elevul trebuia sa raspunda rapid care este corespondentul lui. Pe unul din bratele elevului erau plasati electrozi. Cercetatorul care conducea experienta ii explica elevului ca descarcarile electrice pot deveni la un moment dat extrem de dureroase, insa fara a provoca leziuni permanente.
Cercetatorul si "instructorul" s-au ascuns intr-o incapere alaturata laboratorului in care se desfasura experimentul, dar puteau sa-l auda pe elev prin peretii acestuia. Instructorul s-a asezat in fata unui pupitru de comanda si "aplica pedepse" - socuri electrice - pentru fiecare raspuns eronat. Cu fiecare greseala, "instructorul" crestea tensiunea curentului electric (initial de 15 V). Testul a inceput: impulsurile electrice erau la inceput neplacute, insa nu erau dureroase. Pe masura ce crestea tensiunea curentului aplicat, "elevul" gemea de durere. (intre 75 si 100 V) Cu cat acesta resimtea durerea din ce in ce mai puternic, cu atat scadea puterea sa de a se concentra si erorile se inmulteau. Experimentul a continuat. La 120 V elevul urla, senzatia de durere devenind foarte intensa. La 150 V elevul a implorat sa inceteze experimentul si sa i se permita sa iasa din incapere. La 165 V elevul a implorat din nou instructorul: "Opriti ! Lasati-ma sa ies ! Opriti, va rog ! Vreau sa ies ! Va rog !" Dar instructorul a continuat imperturbabil "interogatoriul" (in acest stadiu un singur participant instructor a abadonat experimentul). Impulsurile electrice deveneau din ce in ce mai puternice iar elevii urlau si se contorsionau de durere. Instructorul a continuat, aparent fara sa fie impresionat de suferintele elevului si a crescut tensiunea la 195, 210, 225 V. Adesea, daca instructorul ezita, se intorcea spre cercetator si il intreba daca sa continue sau nu testul. Cercetatorul a folosit atunci ceea ce se numeste o "incitatie verbala" (fraze stereotipe, special concepute, pentru a-l face pe instructor sa nu renunte: 1. "Va rog sa continuati", 2. "Experimentul va cere sa continuati", 3. "Este absolut indispensabil sa continuati.", 4. "nu aveti de ales, trebuie sa continuati". Toate frazele de incitare erau rostite de cercetator pe un ton ferm dar curtenitor.
Elevii urlau si ii implorau pe instructori sa ii ajute sa iasa din aceasta situatie. Dar instructorii continuau, incitati de cercetator, tensiunea socurilor electrice depasind deja 300 V. Elevii urlau cu un ultim efort , reusind cu greu sa articuleze si refuzand sa mai raspunda la intrebari. Instructorii au preluat acest refuz ca un raspuns eronat si au crescut in continuare tensiunea. Elevii epuizati nu mai sunt in stare nici sa strige, nici sa se miste. Instructorii activeaza ultima valoare a tensiunii impulsurilor electrice: 450 V.

Rezultate

Nici unul din cei 40 de subiecti (oameni obisnuiti, ca noi toti) nu si-au abandonat sarcina de instructor atunci cand victima implora ajutor, nici chiar atunci cand acesta nu mai era capabil sa raspunda. La 300 V s-a oprit un singur subiect. Cel mai uluitor a fost faptul ca doua treimi din subiecti au continuat experimentul pana in faza finala: 450 V. (!)
Rezultatele au depasit orice prognostic al specialistilor la momentul respectiv. Acestia estimasera inainte de inceperea experientei un procent infim (1-2%) de subiecti (cu rol de instructori) care sa mearga pana la sfarsit.
Este momentul sa va dezvalui ca elevul era de fapt un actor, dar instructorul, evident, nu stia.
Cum am putea explica ca un individ normal (nici unul nu era pervers sau bolnav psihic) ar fi capabil sa supuna o victima inocenta la un astfel de supliciu ? Raspunsul se afla in prezenta cercetatorului care dadea ordine. Acesta reprezenta pentru cei 40 de subiecti autoritatea, persoana care stie intotdeauna ce face. In mod automat, nu punem la indoiala statutul unei astfel de persoane.

Variatii experimentale

Si alte studii ale profesorului Milgram au avut ca scop confirmarea aceleiasi ipoteze. Elementul diferit fata de cel din experimentul precedent a fost ca cercetatorul a luat locul elevului. Rolurile au fost inversate. In aceasta situatie, 100% din subiecti au refuzat sa administreze chiar si o singura secventa de impulsuri electrice de intensitate crescuta la cererea fostei victime.
Momentul devenea critic pentru cercetator. Nici nu se punea problema ca instructorul sa continue experimentul.
In alta versiune, insusi cercetatorul il roaga pe instructor sa inceteze experimentul, contrar dorintei victimei de a continua.
Toate aceste variante ale experiementului initial au confirmat supunerea subiectilor fata de directiile trasate de autoritate.

The Perils of Obedience - Stanley Milgram




Răspuns la discuția Accidente cu pagube materiale
Depune o Cerere despagubire Fondul de Protectie al Victimelor Strazii

Cererea de despăgubire precum şi documentele însoţitoare trebuie depuse în original, dar într-o primă etapă, acestea pot fi transmise şi prin fax la nr. 021 312 31 82 sau în format electronic la e-mail office@fpvs.ro. Odată cu depunerea documentelor veţi indica în mod obligatoriu şi datele dumneavoastră de contact (adresa completă, telefon fix, telefon mobil, fax, e-mail). În cazul în care este nevoie să depuneţi şi alte documente veţi fi notificat asupra acestui fapt. După depunerea Cererii de despăgubire va trebui să urmaţi instrucţiunile pe care le veţi primi, pentru efectuarea constatării şi evaluării daunelor. În termen de maxim 90 de zile de la data depunerii Cererii de despăgubire, veţi primi despăgubirea cuvenită sau un răspuns motivat privind respingerea pretenţiilor de despăgubire formulate

Model :


CERERE DE DESPÃGUBIRE
Către,
FONDUL DE PROTECŢIE A VICTIMELOR STRÃZII
Subsemnata/Subsemnatul______________________,având C.N.P._______________, identificată/identificat cu
_______ seria ____ nr. _________ eliberat de ______________ , cu domiciliul în localitatea _______________
(BI/CI/Paşaport )
, str. ________________ , nr. _____ , bl. ____ , ap. ___ , jud. ________ , tel. ___________, solicit prin
prezenta acordarea despăgubirilor care mi se cuvin, conform prevederilor legale în vigoare, ca urmare a
prejudiciului suferit în accidentul de circulaţie produs în data de _________ în localitatea _________________ ,
str.______________ , nr. _____ , jud. _____________.
Din actul întocmit de organele competente,(Proces-verbal, Anexa nr.2, etc,) ____________________________ (se subliniază doc. care corespunde cazului respectiv sau se completează numele acestuia )
seria ______ , nr. ___________, din data de ____________ , rezultă că vinovat de producerea accidentului este:
1) Doamna/Domnul ___________________, identificată/identificat cu ______ seria ______ , nr._____
(BI/CI/Paşaport )
, cu domiciliul în localitatea _______________ , str. ________________ , nr. _____ , bl. ____ , ap. ___
, jud. ________ , care a condus autovehiculul marca ___________ , cu numărul de înmatriculare
______________ proprietate personală sau proprietatea
a)(persoană juridică) _____________________________________________ cu sediul social în localitatea
_______________ , str. ________________ , nr. _____ , bl. ____ , ap. ___ , jud. ________,
b)Doamnei/Domnului __________________________ , cu domiciliul în localitatea
_______________ , str. ________________, nr. _____ , bl. ____ , ap. ___ , jud. ________ ,
2) o persoană rămasă necunoscută.
Accidentul s-a produs în următoarele condiţii (scurtă descriere a circumstanţelor producerii accidentului);
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Schiţa producerii accidentului:
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
În urma accidentului de circulaţie am suferit următoarele prejudicii:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Subsemnata/Subsemnatul___________________________,având C.N.P._____________________________,
identificată/identificat cu ______ seria ____ nr. _________ eliberat de Pol. ______________ , cu domiciliul în (BI/CI/Paşaport )
localitatea _______________ , str. ________________ , nr. _____ , bl. ____ , ap. ___ , jud. ________ , declar
pe proprie răspundere prin semnarea prezentei „Cereri de despăgubire”, cunoscând sancţiunile prevăzute de
art. 292 Cod penal privind „Falsul în declaraţii” că bunurile distruse total sau parţial în accidentul din data de
___________ , pentru care solicit despăgubiri, nu erau asigurate la data producerii accidentului prin nici un
contract de asigurare de bunuri. Declar, de asemenea, că sunt de acord ca Fondul de protecţie a victimelor
străzii să solicite date de la orice persoane fizice sau juridice şi dau încuviinţare acestor persoane să furnizeze
informaţiile solicitate, în legătură cu existenţa unor astfel de contracte de asigurare.
Anexez prezentei cereri următoarele documente:
- Proces-verbal, Anexa nr.2, etc_____________, seria ___ , nr. ______ , din data de ____________________
-_______________________________________________________________________________________
-_______________________________________________________________________________________
- _______________________________________________________________________________________
- _______________________________________________________________________________________
-_______________________________________________________________________________________
Doresc ca plata despăgubirilor ce mi se cuvin să se facă in contul
∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟∟ deschis la ____________________________
titular__________________________
Data Nume, Prenume _________________________
Semnătura
Răspuns la discuția Consens
(Toparceanu)

Doamna,

Doamna e ca frunza toamna
Diferenta-i numai una,
Frunza pica numai toamna ,
Insa doamna ,... intotdeauna
Răspuns la discuția Mingea ..de criza
"ªi cu asta ce-am făcut " (Constantin Tănase)



Cuplet al celui mai mare pamfletar pe care l-a avut Romania, Constantin Tănase, de acum peste 70 de ani, de o actualitate descurajantă...
Sau cum zicea Eminescu: "Toate-s vechi şi noi sunt toate!"

=D>
ªi cu asta ce-am făcut?


Ne-am trezit din hibernare
ªi-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
ªi cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
ªi-am luptat, cum am ştiut,
S-avem nouă guvernare?
ªi cu asta ce-am făcut?


Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie?
ªi cu asta ce-am făcut?

Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare?
ªi cu asta ce-am făcut?

Pentru-a câştiga o pâine,
Mulţi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin ţări străine?
ªi cu asta ce-am făcut?


Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize?
ªi cu asta ce-am făcut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
ªi cu asta ce-am făcut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Ţara-i plină de vedete,
ªi cu asta ce-am făcut?

Pleacă-ai noştri, vin ai noştri!
E sloganul cunoscut;
Iarăşi am votat ca proştii,
ªi cu asta ce-am făcut?


=D>

Constantin Tănase, născut la 5 iulie, 1880, în Vaslui, a murit la Bucureşti, în 1945.

Există zvonuri potrivit cărora ar fi fost ucis de Armata Roşie invadatoare, deşi surse mai credibile indică faptul că moartea sa s-a datorat unui blocaj renal.

Constantin Tănase încă mai juca în Bucureşti, la un an de la invazia sovietică, şi se spune că ar fi fost ucis din cauza satirei la adresa soldaţilor ruşi, care aveau obiceiul să rechiziţioneze mai ales ceasuri, folosind expresia: "Davai Ceas" (davai = dă-mi)

Rău era cu "der, die, das"
Da-i mai rău cu "davai ceas"
De la Nistru pân' la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moşie
Haraşo tovărăşie

După mai multe reprezentaţii a fost arestat, ameninţat cu moartea şi i s-a ordonat să nu mai joace piesa.

În următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mânecile pardesiului căptuşite de sus până jos cu ceasuri de mână.

Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariţie, deşi actorul nu a scos niciun cuvânt.

Apoi şi-a descheiat pardesiul, scoţând la iveală un ceas cu pendulă!

A spus doar: "El tic, eu tac, el tic, eu tac".

Două zile mai târziu marele actor era mort.
Răspuns la discuția intrebare legata de divort
Instantele , in practica judiciara nu incredinteaza copii asa de mci tatalui.
Mai important este sa evitati divortul, copilul are nevoie de ambii parinti. Daca nu se poate macar nu va lasati prada sicanelor reciproce !
Răspuns la discuția nerespectare progr vizitare minor
Este obligat sa respecte programul de vizita, Daca nu-l respecta puteti refuza !
Taxele nu s-au modificat !