Activitate adriana-de

Instanta de apel din Timisoara a ridicat exceptia incompetentei teritoriale, a anulat sentinta din fond si a trimis procesul de anulare a succesiunii dezbatute in Timisoara spre rejudecare la judecatoria sectorului 1 din Bucuresti in baza art.14 pct. 2 , art. 19 c. pr. civ si art. 155 din Legea 105 /1992 deoarece defuncta a avut ultimul domiciliu in Germania unde a si decedat. Eu, ca reclamant , declarat ca strain de succesiune la dezbaterea succesiunii a carei anulare o cer, de catre celalalt mostenitor, sunt de acord cu aceasta hotarare. Paratul a facut recurs la exceptia de necompetenta hotarata de instanta de apel si a castigat.
Avand in vedere ca conform art. 14 C. proc. civ., competenta teritoriala a instantei ultimului domiciliu al defunctului este exclusiva si absoluta iar conform Art. 159, C.pr.civ. regulile cu privire la competenta teritoriala exclusiva sunt imperative va rog mult sa-mi spuneti daca exista vreo posibilitate de a ataca hotararea, ilegala dupa parerea mea, a instantei de recurs.
Va multumesc anticipat.

Exceptia competentei teritoriale a instantei in proces succesoral

Buna seara,
cine ar putea sa ma ajute cu un sfat , cum sa procedez ca sa pot gasi certificatul de deces al unchiului meu care a decedat in 1949 in Ploiesti. Eu sant mostenitoarea testamentara a sotiei lui, decedata in 1979 , iar in cadrul unui proces de retrocedare trebuie sa dovedesc ca matusa mea a acceptat mostenirea dupa sotul ei in termenul de 6 luni de la deces . Exista un partaj voluntar din 15.11.1949 (act olograf) in care din pacate nu scrie data decesului si fara certificatul de deces nu ma pot folosi de el.
Multumesc anticipat

Multumesc pentru raspunsuri si complectez:
Fratele din Germania nu a depus cerere in baza legii18/1991 dar in intampinarea procesuala a afirmat ca el este singurul acceptant tacit al mostenirii deoarece bunica in Germania a locuit cu el intr-o locuinta inchiriata iar lucrurile ei personale - pe care le numeste avere mobila- au ramas in locuinta comuna dupa deces, cu toate ca la dezbaterea succesiunii in 2006 a declarat ca succesiunea este fara avere. Instanta de judecata a preluat exact (cuvant cu cuvant) ce s-a afirmat in intampinare, a considerat fratele din Germania ca singurul mostenitor care a acceptat tacit mostenirea cu o cota de 1/1 iar mama mea a fost considerata ca nu are calitatea de mostenitor deoarece nu a acceptat expres sau tacit succesiunea, cererea de reconstituire a dreptului de propietate in baza legii 18/1991 trebuie interpretata restrictiv la terenuri fara sa aiba vreo relevanta in ceea ce priveste devolutiunea succesorala legala in ansamblul ei.
Poate cineva sa-mi explice cum se potriveste aceasta motivare a instantei de judecata cu urmatoarele citate din decizia nr.XI din 5 februarie 2007 a ICCJ publicata in M .O., partea I din 30/10/2007:
"... dispoziţia imperativă de la art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar, potrivit căreia, în cazul terenurilor ce nu s-au găsit în circuitul civil, moştenitorii sunt repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor, ei fiind consideraţi că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmată de nicio altă prevedere legală…. "
"Regula indivizibilităţii patrimoniului succesoral conferă acelaşi caracter indivizibil şi opţiunii succesorale care nu poate fi condiţionată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral ".

Stimati Domnilor Avocati,
va rog mult sa ma ajutati si pe mine cu un sfat.
Este vorba de dezbaterea succesiunii dupa bunica mea, plecata din tara cu fiul ei in 1988 si decedata in Germania in 1989.
Mama mea, fiica bunicii in cauza, a ramas in Romania si imediat dupa aparitia legii 18/1991 a fondului funciar a facut cerere de retrocedare a terenului arabil cu care parintii ei au intrat in colectiva , primind partea ei, adica jumatate din total.
Inainte de plecare, bunica mea a fost obligata sa-si vanda casa la un pret derizoriu statului roman.
In 1995, fratele mamei mele din Germania i-a scris mamei mele ca face la nemti cerere de despagubire pentru casa bunicii si pentru partea mamei mele, urmand ulterior sa-i dea partea corespunzatoare din banii primiti.
Mama mea a decedat in Romania in 1999 si nu a primit nimic pentru casa bunicii de la fratele ei .
In 2006, dupa decesul tatalui meu (mostenitorul mamei mele) in Romania, fratele mamei mele, pe ascuns si prin intermediul unei prietene a dezbatut succesiunea dupa bunica mea, declarand-o pe mama mea straina de succesiune, obtinand astfel un certificat de “unic mostenitor”.
Mentionez ca aceasta prietena a unchiului meu nu a avut mandat expres pentru dezbaterea succesiunii , ca succesiunea s-a dezbatut la sora prietenei care este notar (martora fiind fiica prietenei, de asemenea notara in acelasi cabinet) si ca eu nu am fost anuntat despre dezbaterea succesiunii cu toate ca notara executoare cat si restul familiei stia de existenta mea , ma cunosteau personal,
dezbatand si succesiunile dupa parintii mei.
In baza acestui “certificat de unic mostenitor” si tot cu ajutorul acestei prietene si a familiei ei, unchiul meu a obtinut in instanta casa bunicii de la stat, cu toate ca era vanduta chiriasului din anul 1999.
De indata ce am aflat ca fratele mamei mele a dezbatut succesiunea dupa bunica mea, am inceput un proces de anulare partiala a certificatului de mostenitor . Acest proces l-am pierdut in fond deoarece instanta, in motivarea sentintei, nu recunoaste repunerea in termenul de acceptanta succesorala a mamei mele conform art.13 alin.2 din legea 18/1991, dispozitie imperativa, considerata insa de instanta ca fiind restrictiva si valabila numai pentru o parte din mostenire, adica numai pentru pamant nu si pentru casa.
In plus, mama mea s-a folosit ca de un bun propriu de locul de veci concesionat de bunica in 1978, la moartea bunicului, a inmormantat acolo pe sora mea in 1983 si dupa moartea bunicii, l-a expirarea concesiunii, a preluat concesiunea. Aceasta dovada de acceptare tacita a mostenirii a fost considerata ca “ingrijirea mormantului” si ignorata de instanta de judecata.
Va rog sa-mi spuneti daca aceasta sentinta (care a hotarat ca mama mea nu a acceptat mostenirea dupa mama ei) este in conformitate cu legile in vigoare si daca am sanse de a castiga acest litigiu in urmatoarele faze de proces , intr-un proces penal sau chiar la CEDO pentru incalcarea dreptului la propietate al mamei mele ca mostenitor rezervatar si acceptant al mamei ei.
Cu multa stima si multumiri

Bunica mea a avut o casa in Romania . Ea a decedat in Germania fiind insa atat cetatean german cat si cetatean roman. As dori sa aflu unde trebuie dezbatuta succesiunea, in Romania sau in Germania? As mai dori sa aflu daca persoana care este imputernicita mea are voie sa fie si martorul meu intr-un proces de anularea unei succesiuni in care nu am fost declarata de catre ceilalti mostenitori cu toate ca aveam acelasi drept la mostenire.
Multumesc si astept raspuns.

Daca santeti de parere ca ar fi posibil de recuperat valoarea de circulatie a intregului imobil ,de ce nu se poate recupera in natura macar partea nevanduta si nelocuita de 4 ani ? Si cum se poate recupera valoarea de circulatie a imobilului daca sentinta din recurs considera actiunea ca nefondata? Ce actiuni mai sant posibile ?

Va rog sa ma ajutati si pe mine cu un sfat.
Am mostenit o casa veche in Bucuresti (costruita in 1920) de la matusa tatalui meu. A fost notificata in 1997 la ROM-VIAL, care era mandatarul Primariei Municipiului Bucuresti si avea in administratia lui si aceasta casa, rugand sa-mi precizeze situatia juridica a ei. Raspunsul a fost ca cererea se rezolva numai prin instanta. Am rugat atunci sa nu se intreprinda nici un act de vanzare catre chiriasi pana situatia juridica a imobilului nu se clarifica. Din pacate ROM-VIAL vandu-se deja cu 2 luni inainte etajul (mansarda) acestei case la chirias. Intre-timp am facut cecetari pentru a gasi aceasta casa pe listele de nationalizare din Bucuresti si din Ploiesti deoarece persoana de la care eu am mostenit (prin testament) a trait si locuit in Ploiesti. Nu a putut fi gasita si din acest motiv nu a fost notificata pe baza legii 10/2001. In 2000 ROM-VIAL a vandut o parte din parter (asa zisul Apartamentul 2) iar cealalta parte (apartamentul 1) a ramas inchiriat pana in 2005 cand chiriasa a decedat. De atunci sta nelocuit dar inchis (probabil de Primarie).
Dupa alte cautari am gasit insfarsit aceasta casa pe listele de nationalizare din Bucov unde propietara casei a mai avut si un teren viticol.. Am inceput in 2006 o actiune de retrocedere pe Cod Civil pe de o parte cu Primaria, pentru partea navanduta si pe de alta parte cu cei doi cumparatori prin comparare de titluri. In februarie 2008 am castigat procesul in fond , a fost facut apel de catre parati si in noiembrie 2008 instanta de apel a admis apelul , a anulat sentinta din fond cu motivarea ca actiunea este neintemeiata si ca nu s-a cerut anularea contractelor de vanzare, nepronuntandu-se absolut deloc despre partea libera si nelocuita ramasa la stat. Am facut recurs incercand sa obtin macar partea care nu s-a vandut . In iunie 2009 a fost respins recursul considerandu-se din nou actiunea ca nefondata, obligandu-ma la plata cheltuielilor de judecata ale paratilor dar cu precizarea ca din cei trei judecatori , unul a admis recursul, a respins apelul si a confirmat sentinta din fond. Dar din pacate asta nu ma ajuta la nimic.. Vreau sa va mai precizez ca imobilul se afla intr-o stare deplorabila, cumparatorul partii de la mansarda, care de multi ani traieste in Canada, a lasat locuinta de peste 10 ani nelocuita , fara geamuri , acoperisul este stricat asa ca a plouat inauntru iar podeua este putrezita in asa hal ca la efectuarea expertizei casei exista pericolul de prabusire.
Va rog sa-mi spuneti dupa parerea dumneavoastra , acum dupa ce a intrat in vigoare legea 1/2009 ce sanse mai am ca sa obtin ceva din casa mostenita si care ar fi actiunile de intreprins in continuare sau nu-mi ramane decat sa accept ca am pierdut o casa si peste 18000 EUR reprezentand taxe proces, expertiza imobiliara , cheltuieli judecata recurs pierdut, 15000 EUR onorar asistenta juridica, si sa incerc sa ma obisnuiesc cu gandul ca desi au trecut aproape
20 de ani de la “revolutie”, in Romania tot comunistii sant la putere care, prin metode ca actiunea “minerii” si “chiriasii” in parlament , cat si cu ajutorul unor judecatori pusi in functii de baza, devotati regimului comunist si nu dreptatii , au reusit sa legifereze dupa 60 de ani a doua nationalizare.
Va multumesc anticipat pentru ajutor.

P.S. Poate e vreun avocat cu experienta in asfel de cazuri, dispus sa ma reprezinte la ICCJ sau / si CEDO dupa caz si care a si castigat la CEDO un astfel de proces.