Art. 55 lit. b) din Legea nr. 53/2003

Marianbbv a scris:

Atat pt userul @florin72, cat si pentru userul mihai:
Daca vei cotiza 2-3 luni nu primesti somaj. minim 12 luni in ultimele 24.

Eu nu vad lucrurile aplicand sinceritatea, incerc sa le vad asa cum sunt ele de fapt si de drept. Sinceritatea altereaza adevarul. Le vezi din prisma ta, nu asa cum sunt ele de fapt. Nu am zis ca nu ar trebui sa fie obligatorie contributia la fondul de somaj, daca nu ar fi defavorizata o anumita categorie de angajati.
Eu am de 2 ani salariul de 2.800 ron/luna. Nu am de ce sa ma plang. Dar cei ce au 700-900 de lei? si stau si lucreaza pt ca, daca vor pleca sa-si caute loc de munca mai bine platit, vor pierde indemnizatia de somaj. Pt ca patronul le spune ca nu are de unde sa le mareasca salariul. Ce negociere indivuduala sau colectiva sa se mai ceara. Cand patronul are leasing de 3000 de euro/luna la masina mercedes , cand are rate la banci pentru vilele de vacanta facute in diverse locuri turistice?
Va dau un caz. Un prieten si-a gasit de lucru in alta parte cu un salariu mai mare. A bagat preaviz de 15 zile calendaristice. In momentul in care s-a implinit termenul si s-a dus sa se angajeze la celalalt loc de munca, locul fusese deja ocupat, de alta persoana. A ramas fara loc de munca. A ramas fara somaj. S-a dus la anofm sa se inregistreze si i s-a spus ca 3 luni de zile nu poate sa faca nimic, nu-i poate cauta loc de munca pt ca a plecat cu demisie.
Spuneti ca prin asta nu esti obligat sa lucrezi la acelasi angajator. Sanctiunea ca pleci, ca in cazul aratat mai sus: si ramai fara serviciu, fara somaj si 3 luni nu te iau astia in evidenta pt a-ti gasi loc de munca?
Nu se face o discriminare?
Omul acela de ce a platit cotizatia la fondul de somaj? si nu numai el, ci si angajatorul.
In anul universitar ce urmeaza voi studia dreptul muncii, atunci voi fi mult mai bine pregatit si voi reveni.

va inteleg frustrarea, si sunt de acord ca cel putin 90 % dintre angajatori, abuzeaza de angajati, fara sa li se intample nimic,dar, haideti sa judecam putin la rece situatia.
1. Ajutorul de somaj, se acorda persoanelor carora le-au incetat raporturile de munca, din motive neimputabile lor, acestea fiind bine definite de legiuitor. Faptul ca o persoana, nu mai vrea sa lucre la un agajator, nu inseamna ca musai statul trebuie sa-l plateasca, si el sa stea acasa. Daca am merge pe ideea dvs. , romania ar avea o luna, 5 mil de angajati, si urmatoarele 12, 5 mil de someri, si o angajati, pentru ca, spuneti-mi si mie, cine e nebun sa lucre pe 700 lei, cand ii vine somajul 400 si sta acasa...si mai face si ceva la negru, daca are kef?
In situatia prietenului dvs., statul nu are nici o vina, pentru ca nu statul l-a trimis la acel angajator neserios, care i-o promis sa-l angajeze, si pe urma, l-a tepuit. Daca totusi, omul e atat de amarat....statul, mai are prevazuta o forma de protectie sociala, si anume, ajutorul social.Suna aiurea, dar...astea sunt posibilitatile legale.
Si pe viitor, spuneti-i amicului dvs. sa nu mai fie atat de credul... si cand mai are de-a face cu asemenea angajatori de 2 lei, sa-si spuna " In Dumnezeu, am incredere...restul platesc cash! " :)

Daca ai cotizat 5 ani la fondul de somaj, poti spune ca nu ai facut nimic pentru a lua somaj?
Inca o data ma repet, prin demisie nu beneficiezi de nimic timp de 3 luni. Pentru ca statul "considera" ca ai plecat pentru alt loc de munca. Deci si fara ajutor social.
Inainte de a intra in sesiune am fost plecat la Viena. Acolo am stat de vorba cu un avocat specialist in drepturile omului. Nu are niciun proces pierdut cu statul austriac. I-am prezentat cazul. Altfel vede un european situatia asta decat un roman. Se vede de la o posta diferenta de mentalitate si cum ar trebui sa decurga lucrurile in fapt. Mi-a indicat sa dea statul roman in judecata, pentru plata indemnizatiei de somaj pe care ar fi trebuit sa o primeasca, respectiv 4 luni, pentru ca l-am adus la firma la care lucrez si eu. Iar daca hotararea judecatoreasca, nu-i va fi favorabila, sa-l contactez pe el. Va ataca Hotarerea la CEDO.
Oricum, eu il voi sfatui sa dea statul in judecata si-l voi sustine din toate punctele de vedere, inclusiv finaciar.
Daca va pierde, il voi sustine sa atace hotararea judecatoreasca la CEDO.
Sunt convins 100% ca acolo va castiga.
Spuneti ca nimeni nu va obliga sa lucrati la acelasi angajat, inca o data repet, daca iti dai demisia pierzi dreptul la somaj. Esti legat prin asta sa lucrezi la acelasi angajator.
Nu poti sa lucrezi o luna si sa beneficiezi de somaj de 3 luni,6,9,12, asta e normal.
In functie de anii cotizati primesti somaj. El a cotizat 5 ani, nu o luna.

Io am un prieten avocat, din Raahe, care , pe langa avocat... e si vraci, deci, e mai intelept si mai mare decat avocatul dvs. din Viena, care, mi-o zis ca , daca vreu, pot sa dau statul roman in judecata. E clar, e vb. de mentalitate.... numa ca, mi-o mai zis ca, trebuie sa am in vedere si urmatoarele aspecte:
1. Bugetul asigurarilor pentru somaj, nu este un CAR, unde cotizeaza toti, si cand le vine pe kelie...isi retrag sumele, ci un buget din care se acopera, in principal, sumele necesare pentru plata indemnizatiilor de somaj.
2.Un "european" ar respecta legislatia tarii sale, inainte de a se gandi cum s-o ocoleasca.
3. Nimeni nu-l obliga pe un european sa lucre la acelasi angajator, ca nu cumva sa ramana fara indemnizatia de somaj, cum de altfel, nici sa-si ia indemnizatia de somaj, in cazul in care are la un moment dat calitatea de somer.
Poate ar trebui sa plecati de la ideea ca indemnizatia de somaj se acorda persoanelor care, din cauze independente de vointa lor, au ramas fara un loc de munca ? Daca dvs. considerati ca a demisiona, e independent de vointa omului...atunci inseamna ca n-am inteles io nimic.
Succes la CEDO. :)

1. Din acel buget nu se platesc numai indemnizatiile de somaj. Din banii aferenti celor ce ar trebui sa primeasca indemnizatia se platesc alte servicii si subventii. Ca nu cumva statul sa foloseasca bani din bugetul de stat.
2. Legislatia noastra incalca destul de des drepturile omului. Sunt multi carora li se incalca drepturi si libertati si habar nu au de acest lucru. Au modificat codul muncii in 2002 tocmai pt. faptul ca Cedo le-a impus ca admitere in Uniunea europeana. Din vechiul cod au fost abrogate multe articole ca fiind necostitutionale. Au modificat numai acolo unde cedo le-a impus si in locurile unde le-a fost lor favorabil.
Nu stiu daca stiti, exista un cod penal elaborat inca din 2004. Urma sa intre in vigoare odata cu un Cod de procedura penala ce urma sa fie elaborat ulterior.
Intre timp au elaborat un alt cod penal ce va urma sa intre in vigoare cu noul cod de procedura din 2011. Deci vor fi 2 coduri penale si un cod de procedura penala.
Nu cunosc sa existe vreo lege prin care sa abrogi un cod care nu a intrat in vigoare, pentru a nu exista in momentul intrarii in vigoare a codului de procedura penala doua coduri penale. NUMAI la noi se poate intampla asta.
Inca un atuu ca legile nu sunt gandite aprofundat.

Tipuri de somaj
Somajul poate fi clasificat in mai multe tipuri, in functie de o multitudine de factori cum ar fi: dupa raportul cerere-oferta sau dupa caracterul sau.
O prima clasificare ar imparti somajul in voluntar si involuntar. Somajul voluntar apare atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de locuri de munca aparute, preferand sa ramana someri. In schimb, somajul involuntar apare atunci cand pe piata muncii sunt insuficiente locuri de munca pentru a satisface toti cei apti de munca.
In cadrul somajului voluntar se incadreaza urmatoarele categorii din populatie:
• persoanele angajate care prefera sa isi intrerupa temporar activitatea deoarece apreciaza ca ajutorul de somaj le asigura o existenta decenta
• somerii care asteapta locuri de munca mai bune si mai potrivite lor decat cele existente la un moment dat
• persoanele casnice care au hotarat sa se incadreze, dar inca ezita din cauza nivelului salariului si a conditiilor de munca existente pentru moment
In functie de natura si cauzele somajului intalnim somajul conjunctural, frictional si structural.
In functie de raportul cerere-oferta si de impactul acestui raport pe piata muncii avem urmatoarele categorii de somaj: clasic (somaj prin eficienta a productiei), ciclic (somaj prin insuficienta cererii) si sezonier.
In cele ce urmeaza sunt prezentate 3 dintre cele mai intalnite tipuri de somaj:

Somajul sezonier
Acest tip de somaj este determinat de fluctuatiile cererii fortei de munca. In marea majoritate a cazurilor aceste fluctuatii pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-a lungul anilor. Domenii in care acest tip de somaj se manifesta cu precadere sunt agricultura sau constructiile, unde pe tip de iarna cererea de munca scade dramatic.

Somajul frictional
Este cea mai raspandita forma de somaj, si este determinat de persoanele care se gasesc in tranzitie intre slujbe. Apare datorita dinamicitatii pietei de munca, deoarece inerent este un interval de timp in care somerii ajung la o slujba vacanta potrivita.

Somajul structural
Somajul structural (sau de neadaptare) apare in urma unui dezechilibru intre structura ofertei si a cererii de munca. Astfel, poate surveni in urma unei nepotriviri structurale la nivelul profesiilor, a impartirii teritoriale sau demografice intre ce locuri de munca sunt oferite si ce calificari au cei care sunt apti de munca.
O categorie mai aparte de somaj o reprezinta somajul deghizat. Acesta cuprinde acele persoane inregistrate ca someri, dar care in realitate lucreaza fara contract de munca, beneficiind in acelasi timp de toate drepturile legale ale unui somer.

In concluzie, somajul reprezinta un fenomen social, o urmare a unui dezechilibru existent pe
piata muncii, intre cererea si oferta de munca.
Faptul ca o categorie de someri primeste somaj si o alta nu inseamna DISCRIMINARE.
Se pare ca nu ati inteles clar ce inseamna somaj. Maine voi reveni si cu suportul legislativ in concret, intrucat dreptul comunitar face parte din dreptul nostru national si este prioritar normelor noastre.nationale.
Totodata, din moment ce creeaza direct drepturi si obligatii de care persoanele particulare se pot prevala in fata instantelor nationale, iar acestea din urma trebuie sa le protejeze, conform normelor comunitare. DECI nu se ocoleste legislatia romaneasca, pt ca dreptul comunitar e componenta a dretului nostru national.
.