CURTEA DE JUSTITIE A UNUNII EUROPENE

Rolul Curtii de Justitie este sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare stat membru. Curtea de Justitie are puterea de a judeca litigiile dintre statele membre ale Uniunii, dintre institutiile europene, dintre companii si dintre indivizi.diferendelor dintre tãrile membre sau dintre particulari si Înalta Autoritate.

Curtea pronunţă sentinţe în cazurile care îi sunt înaintate spre soluţionare. Cele cinci tipuri de cazuri întâlnite frecvent sunt:
- acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare;
- acţiuni intentate pentru neîndeplinirea obligaţiilor;
- acţiuni în anulare;
- acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona;
- acţiuni în despăgubiri.

1. Procedura de pronunţare a unei hotărâri preliminare
Instanţele naţionale din fiecare stat membru UE sunt responsabile pentru aplicarea corespunzătoare a legislaţiei comunitare în statul respectiv. Dar există riscul ca instanţele din diferite ţări să interpreteze legislaţia comunitară în moduri diferite.
„Procedura de pronunţare a unei hotărâri preliminare” are rolul de a preîntâmpina acest lucru. Dacă o instanţă naţională are îndoieli cu privire la interpretarea sau valabilitatea unei legi comunitare, aceasta poate şi, în anumite cazuri, este obligată, să solicite opinia Curţii de Justiţie. Această opinie este furnizată sub forma unei „proceduri de pronunţare a unei hotărâri preliminare”.

2. Acţiuni intentate pentru neîndeplinirea obligaţiilor
Comisia poate demara acest proces în cazul în care consideră că un stat membru nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia comunitară. Acest proces poate fi demarat şi de un alt stat membru UE.
În ambele cazuri, Curtea investighează acuzaţiile şi se pronunţă. Dacă se constată veridicitatea acuzaţiilor aduse statului membru respectiv, acesta are obligaţia de a remedia situaţia de îndată. În cazul în care constată că statul membru nu a respectat sentinţa pronunţată, Curtea poate impune plata unei amenzi.

3. Acţiuni în anulare
Dacă un stat membru, Consiliul, Comisia sau (în anumite condiţii) Parlamentul consideră că o anumită lege comunitară este ilegală, acesta poate solicita Curţii anularea legii în cauză.
Aceste „acţiuni în anulare” pot fi folosite şi de persoanele fizice care doresc să solicite Curţii anularea unei anumite legi deoarece le afectează în mod direct şi negativ.
În cazul în care constată că legea respectivă a fost adoptată incorect sau nu are un temei corect în dispoziţiile tratatelor, Curtea poate declara legea nulă şi neavenită.

4. Acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona
Tratatul prevede că Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au obligaţia de a adopta anumite decizii în anumite situaţii. În caz contrar, statele membre, celelalte instituţii UE şi (în anumite situaţii) pesoanele fizice sau societăţile comerciale pot înainta o plângere prin care solicită Curţii consemnarea în mod oficial a abţinerii de a acţiona.

5. Acţiuni în despăgubiri
Orice persoană sau societate comercială care a suferit daune în urma unei acţiuni sau a unei lipse de acţiune din partea Comunităţii ori a funcţionarilor acesteia poate intenta o acţiune pentru plata unor despăgubiri în faţa Tribunalului de Primă Instanţă.

Curtea Europeană de Justiţie nu trebuie confundată cu Curtea Europeană de Justiţie pentru Drepturile Omului cu sediul la Strassburg, care este o instituţie a Consiliului Europei și nici cu Curtea Internațională de Justiție, care este o instanță internațională, principalul organ jurisdicțional al Organizației Națiunilor Unite cu sediul la Haga.

In cazul unei actiuni in despagubiri pt un prejudiciu cauzat de ANAF, ma puteti indruma cam care ar fi procedura?
Ma intereseaza detalii referitor la reprezentare(daca se impune infatisare), adresa in Luxemburg pt comunicare, procedura accelerata, si orice detalii preliminare.