Admitere Barou 2011

La art 46 sunt 2 situatii avocat martor si avocat care da relatii .Avocatul nu poate furniza relatii decat daca are acordul.........Si la art 8 se refera la principiul general al secretului profesional in sensul ca nu poate fi scutit de obligatie (secretul profesional) de nimeni. Asa am inteles eu.

Mihaela88 a scris:

Ce parere aveti despre asta :

Art. 46 alin. 2 din Lege : “ Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritatii sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredintatã, decât dacã are dezlegarea prealabilã, expresã si scrisã din partea tuturor clientilor sãi interesaþi în cauzã.”

Art. 8. din Statut : (1) Secretul profesional este de ordine publicã.
(2) Avocatul este dator sã pãstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei
care i-a fost încredintatã.
(3) Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstantã si de cãtre nici o persoanã sã divulge
secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de cãtre clientul sãu si nici de cãtre o altã autoritate sau persoanã. Se excepteazã însã cazurile în care avocatul este urmãrit penal, disciplinar, sau atunci când existã o contestatie în privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitãti stricte pentru apãrarea sa.
(4) Obligatia de a pãstra secretul profesional nu împiedicã avocatul sã foloseascã
informatiile cu privire la un fost client, dacã acestea au devenit publice.
(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã gravã.

foarte buna remarca
dpmdv consider ca este o "nefericita" readactare a statutului intru-un sublim exces de putere din partea avocatilor.
sa ne intelegem : atat cpc, cat si cpp permit ascultarea avocatului, pentru fapte de care a luat cunostinta anterior, iar in cpc se spune ca avocatul poate fi ascultat daca este dezlegat.
aceasi idee o subliniaza si legea, ai din acest punct de vedere trebuie sa interpretam foarte larg acele exceptii pe care statutul le consacra in materia ascultarii martorului,

Stiu la ce te referi. Tabarca spunea ca avocatul poate fi ascultat ca martor chiar daca nu are dezlegare. Dar cand vorbea despre aceasta posibilitatea se referea la legalitatea mijlocului de proba. Specifica imediat apoi ca acest lucru nu inlatura raspunderea disciplinara a avocatului pentru incalcarea secretului profesional.

Eu cred ca insa e vorba despre altceva. Cred ca nu intra in contradictie. Statutul profesiei defineste secretul profesional :

Art. 228.
(2) Secretul profesional vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe
orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței juridice și în
legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum și orice documente
redactate de avocat, care conțin sau se fundamentează pe informațiile sau datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice și a căror confidențialitate a fost solicitată de client.


Eu inteleg asa. Daca avocatul, dupa declansarea procesului, e martor cand clientul sau si partea adversa se afla intr-o negociere, cearta, vor sa incheie un contract si sa puna capat litigiului, dar nu se mai ajunge pana acolo, partea obtinand doar un inceput de dovada scrisa, avocatul va putea fi ascultat in completare fata de inceputul de dovada scrisa, dar doar daca clientul ii da invoiala.
Pe de alta parte, daca avocatul daca a aflat ceva, iar clientul sau i-a spus sa tina secretul, avocatul nu poate declara nimic din ceea ce clientul sau i-a interzis sa transmita mai departe.

Imposibilitatea dezlegarii de secret de catre client pentru ca avocatul sa poata depune marturie in fata autoritatilor publice, reprezinta o masura de protectie a clientului. Interdictia cred ca vizeaza faptul ca daca clientul i-a impus secretul profesional, in mod sigur nu s-ar razgandi ulterior. Se inlatura posibilele abuzuri din partea autoritatilor publice.

Eu asta am inteles pana la urma.

Statescu & Birsan: "decaderea din beneficiul termenului suspensiv opereaza cand debitorul micsoreaza garantiile pe care le-a adus creditorului, iar aceasta micsorare ii este imputabila. Nu este vorba insa despre micsorarea garantiilor propriu-zise care pot insoti creanta :gaj, ipoteca, privilegiu".

Dar despre ce garantii este vorba, daca nu despre acestea? Se refera la micsorarea gajului general, ca se indreapta debitorul spre insolvabilitate?

Mihaela88 a scris:

Statescu & Birsan: "decaderea din beneficiul termenului suspensiv opereaza cand debitorul micsoreaza garantiile pe care le-a adus creditorului, iar aceasta micsorare ii este imputabila. Nu este vorba insa despre micsorarea garantiilor propriu-zise care pot insoti creanta :gaj, ipoteca, privilegiu".

Dar despre ce garantii este vorba, daca nu despre acestea? Se refera la micsorarea gajului general, ca se indreapta debitorul spre insolvabilitate?

Exact. Asa este. Creditorii nu au decat acel drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului, ai micsorarea garantiilor, starea de insolvabilitatea se apreciaza in functie de actele juridicce subsecvente celui incheiat cu creditorul. Practic in aceasta situatie nu ar avea la indemana decat actiunea pauliana, insa nu pentru desfiintarea acelui act juridic ci mai mult pentru a-l face inopozabil, ai sa reiese ca bunul (garantia) nu iesit niciodata din patrimoniul debitorului.

vezi pentru detaliere 263 C.proc.civ si 382 C.proc.civ