Dreptul martorului de a nu da declaratie in procesul penal...

Da, si pe mine m-a surprins, insa Valerica Dabu este un autor destul de cunoscut, a fost si procuror...

Dumneavoastra ati vazut vreo condamnare pe marturie mincinoasa pentru refuz de a depune marturie in procesul penal? Daca martorul se prezinta si refuza sa depuna juramantul, ce i se poate intampla?

Adaugire. Gh. Diaconescu, Drept Penal - Partea speciala este si mai favorabil martorului, prin aceea ca el poate refuza si partial sa raspunda la intrebari

Refuzul explicit al unei persoane care a acceptat sa depuna marturie, de a raspunde la anumite intrebari nu are o semnificatie penala, in sensul prevederilor art. 260 C. pen., deoarece nu este de natura sa induca in eroare organul judicial, ci atentioneaza cu privire la necesitatea administrarii de noi probe pentru aflarea adevarului. Intr-o astfel de situatie, credem ca ar putea fi incidente dispozitiile referitoare la nedenuntarea unor infractiuni, omisiunea sesizarii organelor judiciare sau favorizarea infractorului, daca sunt intrunite si celelalte conditii de incriminare, prevazute in art. 262-264 C. pen.

Nu am auzitt niciodata de o situatie de acest fel.
Pe mine nu ma intereseaza condamnarea martorului pt ca administrarea probelor este in sarcina organului judiciar,dar va intreb unde se ajunge daca inculpatul plateste martorul a nu dea declaratie...?
Sa inteleg ca avocatii deja isi pot sfatui clientii sa procedeze in acest fel?Pentru ca tot nu e infractiune...
Ceva nu e chiar conform legii...

Sunt intru totul de acord cu ce a scris simonette, doar ca lipsa sanctiunilor aplicabile poate fi vazuta ca un drept de facto la tacere al martorului.

S-a deviat putin discutia dar este interesant ce ati scris.
Si procurorul zicea la fel.

Doar ca eu vreau sa fie citat martorul si sa fiu de fata cand se va prezenta.Vreau sa aud daca vrea sa fie sau nu audiat.
In functie de aceasta chestiune voi studia mai departe problematica...

Problema este ca procurorul pare ca nu vrea sa cheme martorul pentru motivul ca nu vrea sa dea declaratie.
Citarea martorului este un drept la care partea din proces are un acces neconditionat si nerestrictionat.
Din cate am inteles procurorul nu ar vrea sa citeze martorul.
Urmeaza sa ii depun o cerere pentru citarea martorului.Apoi, voi vedea daca vrea sau nu sa dea declaratie.
Cert este ca va trebui sa fiu de fata...daca va fi citat si se va prezenta...evident...ceea ce eu cred ca se va intampla desi nimic nu pare sa indice acest lucru...

M-a incurajat discutia dumneavoastra si am decis sa adaug cateva consideratii, dar si sa solicit cateva informatii de la practicieni pe aceasta tema.
Ca o paranteza, daca inculpatul plateste martorul sa nu depuna marturie inseamna ca exista o intelegere intre ei si avem infractiunea de favorizare a infractorului.
Art. 83 cod procedura penala este interpretat gresit de foarte multe persoane, iar eu l-am luat ca atare (adica l-am interpretat si eu gresit)... pana in aceasta seara cand am recitit (dupa multi ani) cu atentie lucrarea monumentala a regretatului prof. Avram Filipas, "Infractiuni contra infaptuirii justitiei", Editura Academiei, anul 1985.
Este vorba de obligatia legala de prezentare si de datoria martorului sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei. Esenta consta in aceea ca nu se pune semnul egal intre obligatie si datorie, datoria este cetateneasca, civica si nu o obligatie legala. Obligatia legala este doar de a se prezenta, pentru ca organul de urmarire penala sa constate faptic daca sa poate baza pe mijlocul de proba respectiv si sa actioneze in consecinta. Noul cod de procedura penala nu aduce argumente in plus, deoarece la art. 114 alin 2 arata ca martorul are obligatia de prezentare (deci nu de a da declaratii) in fata organului judiciar care l-a citat la locul, ziua si ora aratate in citatie. Mai are obligatia legala de a depune juramant si declaratie solemna in fata instantei. De aici putem trage concluzia ca daca a refuzat sa depuna marturie in fata organului judiciar dupa ce si-a indeplinit obligatia legala de prezentare, nu mai ajunge sa depuna declaratie solemna in fata instantei. Iar ultima obligatie este cea de a spune adevarul. Rezulta ca are obligatia legala sa dea declaratie in fata instantei conform noului cod de procedura penala (desi nu am gasit inca sanctiunea unui astfel de refuz).
Am o problema careia nu-i gasesc deloc un raspuns corect in practica judiciara si doresc, daca este posibil, explicatii de la practicieni: este vorba de art 327 c.p.p in care se arata ca se aplica prevederile art. 325 c.p.p., care in alin. 2 arata ca inculpatul poate refuza sa dea declaratie in instanta si se va citi declaratia pe care aceasta a dat-o anterior ( ceea ce corespunde si depozitiei de martor). Eu, pana acum, am considerat-o o necorelare ce permite nenumarate discutii si ca in mod corect trebuia sa se faca trimitere doar la art. 325 c.p.p. alin 1, cum se face trimitere si in art. 326 c.p.p. pentru celelalte parti.
Ati intalnit pana in prezent o astfel de situatie in sedinta de judecata, adica martorul sa refuze sa dea declaratie, invocand dispozitiile art. 327 c.p.p cu trimitere la intreg articolul 325 c.p.p. si instanta sa dispuna sa se citeasca declaratia anterioara a martorului?
Intreb aceasta deoarece prof. Avram Filipas afirma ca martorul poate refuza sa dea declaratii in instanta, iar codul de procedura penala prin art. 327 care face trimitere la intreg articolul 325 si nu doar la aliniatul intai al acestuia, intareste afirmatia acestuia si imi schimba parerea despre importanta articolului respectiv cu privire la depozitia martorului.