dumitru2000 a scris:
consider ca, in cursul procesului, posibilitatea cea mai recomandata
este reconventionala - insa a trecut termenul.
interesant pct de vedere referitor la exceptie. poate puteti detalia putin.
Legea nr. 167/1997
Art. III. - (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, următoarele acte emise cu incălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:...
alin. 2 Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun."...
Cod pr. civ.
Art. 136. - Excepţiile de procedură care nu au fost propuse în condiţiile art. 115 şi 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecăţii, afară de cele de ordine publică.
Nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru motivul ca s-au facut in favoare unor persoane fara drept este o chestiune de ordine publica, pe care instanta o poate pune in discutie chiar din oficiu, putand chiar dispune administrarea de probe in acest sens indiferent daca partile se opun sau nu.
Valabilitatea titlului de proprietate (in sens larg) este o chestiune ce trebuie examinata anterior oricarui partaj, intrucat acesta se poate face numai intre coproprietari.
Instanta nu poate respinge exceptia ca tardiv invocata intrucat daca o face ar urma sa solutioneze pricina indiferent de calitatea de coproprietari a partilor din judecata, ceea ce este absurd. De asemenea nu s-ar putea dispune disjungerea cererii de constatrare a nulitatii absolute pentru ca aceasta constituie un ansamblu indivizibil impreuna cu cererea de partaj.
Mutatis mutandis ridicarea acestei exceptii pune instanta intr-o situatie similara cu cea in care paratul, ridica dupa depunerea intampinarii, exceptia lipsei calitatii de mostenitor al reclamantului pentru motivul ca certificatul de mostenitor este nul absolut, chestiune care poate fi ridicata in tot timpul judecatii, chiar si din oficiu, intrucat altfel s-ar ajunge pe cai ocolite la acoperirea nulitatii absolute prin confirmare.
Chiar daca aceasta exceptie nu este ridicata in cadrul procesului de partaj, aceasta nu-i pune la adapost pe reclamanti al caror titlu poate fi contestat de alte persoane (prefect, primar, etc.). Or, trebuie observat ca dupa un proces de partaj desfiintarea actelor de reconstituire pentru motivul nulitatii acestora pune probleme mult mai dificile instantelor de judecata decat solutionarea exceptiei nulitatii t.p. in cadrul partajului.