Escrocherie

Nu există nicio probă că a împrumutat banii? (chitanţă de mână, contract de împrumut, etc)

Depinde si de imprejurarile in care aceste fapte au fost savarsite, de "probele existente", pentru ca, de exemplu, in anumite situatii de acest gen, a fost retinuta in sarcina inculpatului, infractiunea de "inselaciune"... dvs. cunoasteti amanuntele...
[ link extern ]

In lipsa unui inscris e foarte greu de facut dovada imprumuturilor.Ar putea fi chiar imposibil.Proba cu martori in lipsa unui inscris nu are greutate , in sensul ca nu puteti dovedi nimic.Exista doar unele situatii mai speciale , gen,,imposibilitatea morala a preconstrituirii unui inscris", insa atunci cand este vorba despre persoane aflate in relatii de rudenie, concubinej sau prietenie .Nu cred ca este cazul
Cat priveste linkul de mai sus , nu cred sa fie incidenta inselaciunea, fiindca imprumutatul a luat acei bani cu imprumut afirmand ca-i va restitui.Nu si-a dat nume sau calitati mincinoase a luat banii,,pe persoana fizica" cu titlu de imprumut.
Sigur ca ca nu e corect si ca cei pagubiti au dreptul de a actiona, insa atunci cand au dat banii asa, pur si simplu, si-au asumat riscul pierderii lor.Si chiar daca nu s-ar fi asteptat, ar fi trebuit sa fie prevazatori.

Patrimoniului i se poate aduce atingere si ca urmare a amagirii, a inducerii in eroare a unei persoane de catre alta persoana… Sa nu uitam ca relatiile sociale cu un caracter patrimonial trebuie sa se bazeze pe incredere si buna credinta.
De nu e inselaciune poate fi… abuz de incredere…
Paguba - in cazul inselaciunii – nu se produce prin luarea fara consimtamant a bunului altuia, in scopul insusirii fara drept (ca in cazul furtului) si nici prin intervertirea calitatii de detentor al unui bun in calitate de pretins proprietar al acestuia (abuz de incredere), ci prin introducerea in eroare a persoanei de catre faptuitorul care urmareste prin aceasta obtinerea unui folos material pentru sine sau pentru altul (Octavian Loghin, Tudorel Toader)
Poate fi retinuta “inducerea in eroare”… Persoana care cere imprumuturi ii induce in eroare pe cei carora le cere un imprumut – cei mai multi ofera un imprumut atunci cand au (aproape) certitudinea ca banii le vor fi returnati.

Daca puteti dovedi ca persoana in cauza si-a facut un obicei din a imprumuta bani si sa nu-i dea inapoi un avocat penalist va poate ajuta sa dovediti… inselaciunea. Sau… abuzul de incredere…

Partea (mai) rea este ca nu exista inscrisuri…

Ce masuri pot fi luate? Cand cineva ii mai imprumuta bani sa o faca in scris – cu martori.

“Riscul pierderii” nu e tocmai valabil – depinde de relatiile care sunt intre imprumutat si imprumutator…

Inducerea in eroare = prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate. Fapta constituie inselaciune daca simpla minciuna s-a produs in stransa legatura cu anumite imprejurari sau fapte care i-au dat o aparenta de veridicitate, astfel incat victima a crezut-o in deplina concordanta cu realitatea. Altfel spus, Maiglo, depinde ce spune persoana care si-a facut un obicei din a imprumuta bani si de a nu-i restitui…

trope_doi a scris:

Poate fi retinuta “inducerea in eroare”… Persoana care cere imprumuturi ii induce in eroare pe cei carora le cere un imprumut – cei mai multi ofera un imprumut atunci cand au (aproape) certitudinea ca banii le vor fi returnati.

Daca ar fi asa, de ce bancile creditoare nu ii actioneaza penal pe debitorii lor rai platnici ? De ce creanta e constatata prin contract de imprumut si pe deasupra mai pretind si garanti, sau garantii.
Nici abuz de incredre nu poate fi, deoarece banii aceia nu au fost dati in alt scop decat acela de imprumut.Daca banii s-ar fi dat in scopul efectuarii unei plati, a achitarii unei datorii catre alta persoana, aplatii unei facturi, etc. , ar putea fi, teoretic, abuz de incredere.
Sigur ca asa pare, cel care ia de la toata lumea si isi face un mod de existenta din aceasta, fara a returna ce a luat, nu e o persoana cinstita, dar pentru ca o astfel de fapta sa fie infractiune ar fi necesar sa se demonstreze intentia de a induce in eroare .
Ce sa se demonstreze? Ca o persoana depune plangere, afirmand ca a dat bani si nu i-a primit? Si intrebat fiind cum dovedeste, va afirma ca si lui x si lui y i-a facut la fel.Dar x si y pot ei demonstra ceva? Nici ei nu pot.Se vor sustine unii pe altii , depunand marturie?
Nici in civil nu pot face mai nimic, stiut fiind faptul ca:<<In procesul civil sau penal este consacrat principiul potrivit caruia partea care face o afirmatie sau o propunere in fata organului de judecata este obligata sa o dovedeasca.
Cred ca oamenii ar trebui sa fie niste oameni ,,diligenti" , in primul rand fiindca au tot interesul sa-si protejeze bunurile , si oricine vine sa ceara un imprumut mai consistent ar trebui , daca isi permit sa-l ofere, sa incheie un inscris.Inainte insa ar trebui sa se intrebe de ce persoana aceea nu apeleaza la o banca.
Am intlanit chiar aici , pe forum, atatea spete in care oamenii relatau ca le-a cerut seful sau sefa sa faca un imprumut pentru ei, ca le-a cerut sa garanteze cu imobilele lor.Iar apoi ,,sefii" nu mai plateau.Si ma intreb ...cum de cei fraieriti nu si-au putut actiona sefii in penal pentru inselaciune? Parerea mea ..pentru ca nu au putut sa demonstreze nimic.