credit- fidejusor

1. Temeiul juridic al actiunii lui d impotriva lui a si b este "plata nedatoratului", legiferata prin art.992 si urm. C.civ.;
2. Fidejusorul "a renuntat la beneficiile de discutiune si de diviziune" in raportul juridic contractual tripartit dintre el, banca si a si b, dar este un tert in raport de d. De aceea, in actiunea mai sus prezentata, d se poate indrepta numai impotriva lui a si b.

plata nedatorata inseamna ca cel care a facut plata sa o fi facut din eroare, ori in cazul de fata de a platit in locul lui a si b pentru a nu-i fi urmarit imobilul, deci a avut intentia de a plati pt altul;
din cate am observat nu sunt intrunite nici conditiile imbogatirii fara justa cauza, ipoteza in care imbogatitul trebuie sa fie de buna - credinta.

otesani a scris:

plata nedatorata inseamna ca cel care a facut plata sa o fi facut din eroare, ori in cazul de fata de a platit in locul lui a si b pentru a nu-i fi urmarit imobilul, deci a avut intentia de a plati pt altul;
din cate am observat nu sunt intrunite nici conditiile imbogatirii fara justa cauza, ipoteza in care imbogatitul trebuie sa fie de buna - credinta.

De ce "din eroare", fiindca asa spuneti dvs.?! Art. 992 mentionat prevede clar "din eroare sau cu stiinta ", in ce priveste creditorul, iar art.993, la care faceti referire, spune la fel de clar "crezindu-se debitor", ceea ce presupune acest tip de eroare interioara, intima, la orice tip de garant al unui credit pentru care debitorii nu mai fac plati! Oricum, simpla obligatie de restituire a creditoruului care cu stiinta a incasat ceea ce nu-i este debit, este suficienta pentru nasterea obligatiei acestuia la restituire.
Problema reala care intr-adevar se pune, este dovedirea inexistentei "debitului" celui ce a incasat, fata de platitor, ceea ce poate fi dificil, dar nu imposibil, daca plata s-a facut catre creditor in numele aevaratului debitor. Dar si in acest caz, intemeierea in drept a actiunii se face tot pe 992 si urm. C.civ.,, aceste articole fiind si temeiul juridic al "imbogatirii fara justa cauza/just temei", ca fapt juridic cauzator de prejudicii.

Fidejusorul care a platit intreaga datorie are o actiune in regres ,atat contra debitorilor principali cat si impotriva cofidejusorului, care nu este tert ci este obligat in acelasi raport juridic ca si C si alaturi de acesta.
Potrivit art. 1674 Cod civil, "Cand mai multe persoane au garantat pentru unul si acelasi debitor si pentru una si aceeasi datorie garantul ce a platit datoria are regres contra celorlalti garanti pentru portiunea ce privesste pe fiecare".
Deci d va putea pretinde partea sa de datorie achitata de la c, fiind o actiune divizibila.
Beneficiul de diviziune nu se poate invoca in raporturile dintre cofidejusori, ci numai in raporturile dintre creditor si fidejusori.
Art. 1669 Cod civil prevede ca:, atunci cand fidejusorul a achitat datoria, el are un drept de regres impotriva debitorului principal, inclusiv cand garantarea s-ar fi facut fara stiinta debitorului. Prin efectul platii facuta creditorului, fidejusorul se subroga in drepturile creditorului platit (art. 1108 pct. 3 si art. 1670 Cod civil).
Fidejusorul ar putea opta insa si pentru o actiune personala care isi are izvorul in gestiunea de afaceri .

sa se mearga pe actiune in regres sau pe plata nedatorata?