Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
merci frumos, din pacate nu am scris in gluma :( este o ruga reala
Pentru ca pozezia dvs. m-a atins touche in ochi de bou, de parca-i scrisa de nevasta-mea, am sa vin cu un drept la replica:
Seara sau nu, noi tot ne plictisim
Suntem sau nu-i totuna
O facem de cand nu mai povestim
Si singuri suntem impreuna
Si chiar de stau masinile-n parcare
Lasa-le sa stea
De ce un drum s-alegem fiecare?
Sa ramanem asa.
Nu te blamez, priveste-te-n oglinda
Ai facut tot ce se putea?
Chiloti carpiti, mancare aburinda,
sunt crezi tot ce-mi lipsea?
Berea-i acum amanta mea
imi –nec amaru-n ea,
De esti geloasa fa ceva
Nu ma lasa asa.
Ti-ai aminti de mine, negresit
Cand mirajul de drum nou va disparea
Ti-oi aminti cum te-am iubit
Vei plange, draga mea
De vei pleca, sa mergi cu bine
Scapa-vei de necaz
Nu-ti face griji si pentru mine
renunt la aragaz.
Prost sau destept oricum voi suferi
Si-mi vei lipsi si tu sa sti
Dar poate regasi-ne-vom ntr-o zi
Vedea-vom cum va fi.
..............................................................
Dar privind tristetea si mormantul,
Pentru mine-as scri definitiv:
Si-a iubit el tara si pamantul,
Cum isi iubeste crasma un betiv.
(S. Esenin-Epitaf)
Te rog, Doamne!
De cate ori ma rog sa se trezeasca,
Sa-l vad cu ziaru-n mana la birou,
Si-o zi intreaga-n pat sa leneveasca,
Sa-l vad cum se imbraca...in blugi si in tricou...
Dar a plecat si nu o sa mai vina,
E intr-o lume fara de suspin,
Si ne-a lasat doar amintiri: o tolba plina...
Multa tristete, durere, lacrimi, chin...