Esenin, versuri tragicomice

O poezie ...tulburatoare a lui Esenin, o postez aici, dar nu o recitesc fiindca e foarte trista, dar frumusetea ei e coplesitoare, felul atat de iscusit in care poetul ilustreaza scena in care mamei ii sunt luati puii( scena care are loc , din pacate, perpetuu, si probabil ca doar un poet ar fi putut intelege atat de bine durerea acestor mame ...


Serghei Esenin - Cantecul Catelei


Spre ziua, sub capita de secara,
Pe auriul snopilor plecati,
Cateaua, in vifornita de-afara,
Fatase sapte catelusi roscati.

Pana-n amurg, veghind incovoiata
I-a rasfatat, lingandu-i nentrerupt.
Si se topea ninsoarea spulberata
Pe fierbinteala pantecului supt.

Iar seara, cand gainile s-aseaza
Stapanul casei a iesit posac
Si unde mama palpaia de groaza
El pe toti sapte i-a bagat in sac.

In urma lui, fugind dupa desaga
Cateaua da-n nametii de pe drum
Rapindu-i puii, apa din viroaga
Scancea curgand sub botul ei acum.


Si inca una.....
O poezie pe cat de trista pe atat de frumoasa.Am tinut sa o postez fiindca aici sunt permise: versuri eseniene , versuri tragice , tragicomice.Acestora le lipseste comicul, dar, viata nu poate fi doar comedie, oricat am dori a crede astfel.I-am scris eu insami mamei o astfel de poezie, dar nu am curaj sa i-o dau, fiindca eu insami sunt indurerata cand o citesc. Iar ochii ei , in acest moment , abia mai pot sa vada, fiindca stiiti ca pe parintii nostri nu ii ocoleste boala, chiar nefiind batrani , cataracta -urat cuvant- loveste, artrita loveste :(. Singuratatea si dorul de copii ii doare.Dar cat timp sunt inca acolo, trebuie sa fim fericiti.
Cum observati,Esenin nu a prea scris in stil comic .Dar noi ne mai jucam pe aici :)

Serghei Esenin - Scrisoare mamei

Tot mai traiesti, batrâna mama?
T;ie, cu supunere, ma-nchin!
Mica-ti casa, seara de arama,
Lumineze-o pasnic si senin.
Mi se scrie ca esti tulburata,
Ca ti-e dor de mine ne-ncetat,
Ca ades bati drumul, suparata,
În paltonul vechi si demodat.
În albastre seri ti se nazare
Gând pustiu, ce lacrimei da val,
Ca la crâsma-ntr-o-ncaierare
Mi s-a-nfipt în inima-un pumnal.
Mama, nu-i nimic! Delirul fura
Gândul tau, ducându-l spre prapad.
Nu-s betiv chiar în asa masura
Ca pierind, sa nu te mai revad.
Ca-n trecut, mi-i inima duioasa,
Am un vis, un vis pe care-l storc;
Sa ma smulg din dorul ce m-apasa
Si la noi acasa sa ma-ntorc.
Eu voi reveni, pe când rasfata
Pomii-n floare, satul meu tacut;
Dar sa nu ma scoli de dimineata,
Cum opt ani în urma, ai facut.
Nu trezi desertaciunea cruda,
Nici regretul ca ma risipesc,
Prea devreme, pierdere si truda,
Mi-a fost dat, traind, sa patimesc.
Sa ma rog, tu nu-mi mai da povete!
Nu-i nevoie! Duse-s câte-au fost.
Numai tu-mi esti reazem la tristete,
Numai tu dai vietii mele, rost.
Fie-ti deci, nelinistea uitata,
Nu-mi mai duce dorul ne-ncetat,
Nu mai bate drumul, suparata,
În paltonul vechi si demodat...

Suflet de mama...:love::love:

In casa veche, cu odai intunecate,
O mama plange dup-al sau fiu...
Miroase a brad si-a fructe uscate,
"Ce-o fi facand? Ce mananca?... Nu stiu!":love:

As da un an sa-l vad langa mine,
Sa-i mangai parul moale, buclat,
Sa-i aud rasul cand acasa vine,
Sa-l vad pe ulita cu Ea, pe-nserat...:love:

Tot mai traiesti, batrâna mama?
T;ie, cu supunere, ma-nchin!
Mica-ti casa, seara de arama,
Lumineze-o pasnic si senin.
Mi se scrie ca esti tulburata,
Ca ti-e dor de mine ne-ncetat,
Ca ades bati drumul, suparata,
În paltonul vechi si demodat.
În albastre seri ti se nazare

Te rog ramai, iubita mama,
Nu-mi rupe radacinile si tu
Lupta te rog, prea buna mea icoana
Ramai cu noi maicuta, nu te du'.

Mai stai cu noi, multi ani de-acu nainte
Sa-ti vezi nepotii mari si pe ai tai copii,
De mana sa te tinem, nu doar sa tinem minte.
Mai stai ca sa te chem si tu sa vi.


Mai des, mai rar, cand pot sa vin acasa,
de -afar sa te zaresc dupa perdea
sa-ti sarut mana draga tu ma lasa
sa-ti zic ca mi-ai lipsit maicuta mea.

De ti-am gresit candva tu sa ma ierti,
Si cearta-ma te rog de te-am mahnit.
Sunt fericit acum si cand ma certi
Si cand imi mangai suflet obosit.

@jacandi causa, ati scris foarte frumos, daca va apartin aceste versuri.
Si deloc ....in gluma :)

merci frumos, din pacate nu am scris in gluma :( este o ruga reala