Sunt sotia tanarului din Braila impuscat in cap de catre cei din IGPR, dintr-o confuzie, poate stiti cazul.
Dupa 1 an si 10 luni, de la o rezolutie de Incepere a urmaririi penale asupra politistului care mi-a impuscat mortal sotul sub infractiunea de omor calificat, s-a dat NUP . As dori sa stiu, in afara de plangerea pe care o voi face impotriva solutiei date, ce mai pot face, in acest sens?
Dupa ce voi epuiza toate caile de atac, voi merge la CEDO, pentru ca in tara nu cred ca voi rezolva ceva.
Acum as dori sa stiu: ce se poate obtine de la CEDO? Doar daune materiale sau morale? Pentru ca pe mine ma intereseaza in mod special sa se faca dreptate, sa faca inchisoare criminalul dupa cum merita .
Pot obtine asta la CEDO?
Daca tot ati ajuns la APADOR-CH trebuia sa solicitati si un avocat care sa va ajute, desi din cate stiu eu aveau obiceiul sa trimita cetatenii la Grupul de Dialog Social. Adresa: Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti
Secretariat: tel : (021) 3141471; 3124841 fax: (021) 3141471
email: gds@ong.ro.
Trebuie sa va programati in prealabil pt a obtine o audienta si stiu ca aveau colaboratori avocati foarte buni. Rabdare si succes mai departe.
Daca nu gasiti niciun avocat sa va reprezinte, gasiti macar unul care sa formuleze cererea catre instanta si solicitati judecarea in lipsa conform art. 242 C. Proc. Civila
Faceti plangere impotriva rezolutiei, intrucat :
- aveti acest drept;
- este o eroare judiciara - in sensul in care, plangerile indreptate impotriva unui ofiter din politie sunt de competenta ICCJ Bucuresti - sectia parchetelor militare.
Procurorii trebuiau sa-si decline automat competenta catre ICCJ, nu sa le spuneti dvs. asta - este un viciu de procedura.
In acest moment aveti urmatoarele posibilitati:
- plangere impotriva rezolutiei;
- actiune civila (penalul tine in loc civilul)
- CEDO
Art. 278: Plangerea contra actelor procurorului
(1) Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
(3) In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
(31) Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
(4) Dispozitiile art. 275-277 se aplica in mod corespunzator.
Art. 2781: Plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata
(1) Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. Plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu.
(2) In cazul in care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul prevazut in art. 277, termenul prevazut in alin. 1 curge de la data expirarii termenului initial de 20 de zile.
(3) Dosarul va fi trimis de parchet judecatorului, in termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
(4) Persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, precum si persoana care a facut plangerea se citeaza. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu impiedica solutionarea cauzei. Cand judecatorul considera ca este absolut necesara prezenta persoanei lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia.
(5) La judecarea plangerii, prezenta procurorului este obligatorie.
(6) La termenul fixat pentru judecarea plangerii, judecatorul da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale si apoi procurorului.
(7) Judecatorul, solutionand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate.
(8) Judecatorul pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) respinge plangerea, prin sentinta, ca tardiva sau inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata, mentinand rezolutia sau ordonanta atacata;
b) admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale, dupa caz. Judecatorul este obligat sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba;
c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, in complet legal constituit, dispozitiile privind judecata in prima instanta si caile de atac aplicanduse in mod corespunzator.
(9) In cazul prevazut in alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei il constituie plangerea persoanei la care se refera alin. 1.
(10) Hotararea judecatorului pronuntata potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacata cu recurs de procuror, de persoana care a facut plangerea, de persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, precum si de orice alta persoana ale carei interese legitime sunt vatamate.
(11) In situatia prevazuta in alin. 8 lit. a), persoana in privinta careia judecatorul, prin hotarare definitiva, a decis ca nu este cazul sa se inceapa ori sa se redeschida urmarirea penala nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afara de cazul cand s-au descoperit fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala si nu a intervenit unul dintre cazurile prevazute in art. 10.
(12) Judecatorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.
(13) Plangerea gresit indreptata se trimite organului judiciar competent.
Atacarea ordonantei
picika
buna
daca stiu bine rezolutia procurorului (SUP) se poate ataca in 20 de zile..
20 de zile lucratoare sau 20 de zile calendaristice?
de unde sa incep ... (vezi toată discuția)