Am mai gasit ceva din ceea ce scriam . Acest fragment este dintr-o perioda in care m-am simtit foarte singura si in care incercam sa-mi dau seama daca viitorul va fi la fel ca trecutul , cand ma minteam ca cel mai bun prieten al meu se va intoarce inapoi .
"Primele cuvinte asternute pe foaie dupa mult timp si cand spun mult timp chiar este asa . Poate nu am avut curajul pana acum , dupa mult timp sa spun iar ce gandesc , dar eu zic ca e bine ca m-am decis sa scriu din nou pentru a-mi golii mintea . Sunt in locul in care multi si-ar dorii sa fie , in fata ecranului luminos al calculatorului gandindu-ma ca poate in trecut am gresit , gandindu-ma dupa atatia ani ca exista o cale de a repara toate lucrurile nasoale care le-am facut fata de alte persoane , fata de persoanele care ma iubesc si care imi vor tot binele . Sa suferi , sa plangi , sa razi , sa iubesti , sa urasti sunt doar cateva din sentimentele si gesturile pe care un om le poate face intr-o viata . Poate pentru unii timpul trece mult prea repede si nu au timp pentru asa ceva sau pentru altii totul e perfect si prefera sa stea ascunsi ca un miez intr-o coaja de nuca .
M-am decis sa vorbesc decat foarte putin despre mine . Vreau sa vorbesc mai mult despre voi , despre cei care ma inconjurati zi de zi , care imi oferiti mii de zambete , critici , sfaturi , pareri . Vreau sa fiu eu pentru o perioada mai lunga de timp cea care vorbeste despre voi intr-un mod placut , amuzant . Exista o vorba “Zambetul dureaza o clipa , dar amintirile lui o viata intreaga “ . Aceasta vorba pe mine m-a ajutat mereu si chiar daca zambetul era absent de pe chipul meu , a reaparut gandindu-ma numai la intelesul acestei vorbe uitata de mult intr-o carte veche sau intr-un oracol .
Revenind la ceea ce am spus in inceput , sunt in locul in care as vrea sa fiu acum si spun asta dupa mult timp pentru ca deabia acum mi-am dat seama ca nu conteaza ce ai in viata , ci pe cine ai , sau cel putin stiam de mult , dar nu am vrut sa recunosc acest lucru . Sunt acasa , locul care degaja candva caldura si foarte multa iubire , locul in care stiam si stiu si acum ca voi fi in siguranta mereu , locul in care stiu ca atunci cand voi deschide usa o voi vedea pe mama stand pe canapea sau pe fratele meu in camera la calculator , dar stiu in acelasi timp ca este locul in care cel mai bun prieten al meu nu va mai fi niciodata . De ce este cel mai bun prieten al meu ? De fapt , era sau poate este in continuare , chiar si pentru mine acest lucru este in ceata . Cel mai bun prieten al meu pentru ca stiam ca atunci cand voi vrea sa plang el va fi acolo si nu ma va intreba de ce .. pur si simplu va stii , pentru ca zambetul lui ma linistea si privirea lui imi dadea speranta … pentru ca timpul trecea atat de repede in prezenta lui si pentru faptul ca stia sa ma mangaie de fiecare data cand simteam nevoia fara ca eu sa i-o spun . E important sa iti dai seama de afectiunea pe care o poarta persoanele din jurul tau , dar este important sa iti dai seama de ea atunci cand ei sunt langa tine , cand ei te pot imbratisa cu aceasta iubire si caldura , nu atunci cand dispar din peisaj .. un peisaj care ramane alb-negru pentru ca nu iti permiti sa cumperi alte culori , dar totusi speri ca intr-o zi o pata aceea de culoare va aparea si va transforma peisajul intunecat de toamna intr-un peisaj luminat de vara . E ciudat cand ma gandesc la lucrurile astea , dar in acelasi timp este si placut pentru faptul ca stiu ca el stie astea fara ca eu sa fiu nevoita sa i le spun vreodata . E greu sa inaintezi pe un drum anevoios fara sprijinul unei persoane care stii ca are stabilitate , care stii ca daca furtuna este aproape ea va avea mereu umbrela pregatita si asta te va face sa razi , chiar daca in jurul tau vantul bate puternic sau se aud tunete si fulgere .
Stele … stelele se leaga de vise , cum visele se leaga de noapte , iar noi ne legam de noapte de fiecare data cand soarele apune de pe cer . Imi amintesc . Stelele erau asa frumoase din acea gradina , pareau ireale , de altfel si greu de atins . Erau mii ,una langa alta si straluceau de parca ar fi fost ultima data cand le vedeam asa si se pare ca asa a fost . Erau mii si mii , poate miliarde si miliarde , una mai frumoasa ca alta . Am vrut sa le pun nume , dar nu am putut . Le-as fi putut confunda una cu alta de atata frumusete si totusi am pus nume catorva dintre ele , dar nu mi le mai amintesc … Ciudat lucru . Mai imi amintesc ceva … Era liniste si stateam intinsa pe spate . In dreapta mea , cel mai bun prieten al meu .. priveam doar s inu spuneam nimic . Era atata liniste in jur si atata racoare incat as fi vrut ca noaptea sa nu se termine niciodata , ca stelele si luna sa nu dispara , sa le pot admira in toata splendoarea lor toata viata , dar … au disparut , insa el a ramas langa mine . Mana lui calda a strans-o pe a mea si mi-a spus “Niciodata nu voi departe “ sau cel putin asta imi amintesc eu sa fi spus . Oricum , nu am uitat si sper ca niciodata sa nu fie departe , chiar daca sunt momente in care simt ca nu mai e deloc aici . Cum unora le este greu sa-si imagineze viata fara bani , luna , stele , zi sau noapte , asa imi este mie cand ma gandesc ca anii trec , oamenii imbatranesc si toti vom pleca pe un drum mai bun si acolo sunt sigura ca voi fi singura .
In locul in care era mereu o atmosfera placuta , primitoare lipseste ceva si sunt constienta de acest lucru , dar in acelasi timp sunt constienta si sigura ca nu il voi mai putea face niciodata sa mai fie ca inainte pentru ca viata merge inainte cu sau fara aceste lucruri si noi trebuie sa ne adaptam mereu la reguli si schimbari noi .
Ca sa zic o concluzie la acest inceput va spun ca totul va fi bine daca voi veti face sa fie bine , dar daca voi veti face exact opusul mereu si mereu si mereu , la nesfarsit , veti ajunge sa stati sa va uitati la cer si cerul sa fie fara stele si veti ramane la fel ca si mine cu speranta ca cerul va fi ca in acea noapte plin de stele care va va veghea , dar intr-un final va veti da seama ca asteptati in zadar si veti incerca din raspunteri sa gasiti locul de unde stele se vad atata de aproape de pamant , dar la fel ca si asteptarea veti ramane doar cu speranta …
Timpul a trecut si va trece mereu repede si din pacate este ireversibil pentru toti ,dar atunci cand avem ocazia de ce nu facem lucrurile mai bune , de ce nu spunem c ear trebui spus , de ce inchidem ochii si inghitim in sec ? Fiecare din noi ar trebui sa infrunte orice teama si orice frica de necunoscut , sa aiba puterea de a spune ce gandeste si ce simte , de a arata lumii ideile si de a impartasii critici si pareri . Oamenii sunt precum melcii , cand se simt speriati sau amenintati se retrag in cochilie si raman acolo mult timp pana cand ei cred ca pericolul a trecut , dar ei nu inteleg ca pericolul poate fi doar la o aruncatura de bat . In loc sa se retraga in cochilie ar trebui sa inainteze cu frica in piept si sa isi infrunte temerile pentru ca fara lupta nu poti castiga niciodata un razboi , razboi care se poarta intre oameni , dar nu pentru varsare de sange , ci pentru varsarea lacrimilor , pentru spunerea durerilor si a suferintelor , pentru rapirea unui zambet si cel mai important pentru crearea unor valori si a unor prietenii. . Oamenii sunt precum animalele cand sunt mici : oricat ai incerca sa le inveti sa nu faca un lucru , ele tot de capul lor fac si dupa un timp realizeaza ca persoana care i-a spus ca nu-i bine nu i-a vrut raul , ci a vrut doar sa il invete ce e bine si ce e rau ."
Si o parte mai comica din ceea ce am scris .
"Cat despre uitarea oamenilor , sustin ca uitam aproape tot sau ne amintim numai ce vrem , ceea ce ne face san e simtit bine . Ne aducem aminte lucrurile simple si banale , lipsite de importanta , amintiri care ne fac sa zambim sau sa plangem . Ma intreb cum ai putea sa uiti zambetul unui copil , chiar daca este un lucru banal , pentru ca zambetul copiilor este cel mai gingas , cum poti uita ploile calde de vara ? Chiar daca ai incerca sa ii furi unei persoane amintirile cele mai de pret , aceea persoana va avea grija ca amintirile cele mai delicate si cele mai frumoase sa fie pastrate intr-un colt adanc , unde nimeni nu poate avea acces .
Vreau sa revin putin in prezent si sa va spun o chestie care mi s-a intamplat azi . Ei bine , am trecut un hop greu sa zic asa si impreuna cu un prieten drag am iesit la o plmbare .. De pe banca ape care stateam eu cu el cerul se vedea exact ca in noaptea cand am stat cu cel mai bun prieten al meu .. Sa va dezvaluiesc cine este e fapt cel mai bun prieten al meu ? Era vorba despre tatal meu . Si uite asa intr-o seara de vara , eu am stat pe acea banca , la o ora tarzie , dar se pare ca acea ora tarzie a fost perfecta pentru a vedea cerul . Lucrul asta m-a ajutat sa uit de durerea care o simteam , cel putin pe moment si m-a facut sa-mi aduc aminte de tata si de faptul ca ma vroia puternica . M-am hotarat si voi fi asa cum el isi doreste si de altfel cum imi doresc si eu sa fiu . E bine asa ? Nu e bine ? Eu cred ca e sau poate nu .. Exista o singura cale de a afla asta . Trebuie sa merg mai departe sis a privesc viata cum nu am privit-o pana acum , ca pe cea mai mare provocare . Daca trebuie sa invat sa sar un gard ca sa fug de un caine , o voi face .. sau daca va trebui sa ma pictez pe fata cu acuarele tempera ieftine asta voi face pentru ca poate asta ma va face sa ma simt bine , daca trebuie sa tip dupa cineva pe strada doar pentru a-I atrage atentia o voi face , chiar daca politia e la celalalt colt de strada , voi trece pe rosu daca ma grabesc si voi ajuta o babuta sa treaca strada.Daca ma voi enerva si poate voi avea chef sa ma cert cu tine sau cu oricare altcineva care va citi asta o voi face daca ma va face fericita fara sa ma gandesc ca poate maine nu vei mai vrea sa vorbesti cu mine . Aici e problema ta , nu ma mai bag .
Glumesc doar !Oricum , sunt lucruri marunte care ma streseaza , care ma fac sa rad , sa fiu fericita si asta e tot ce conteaza . Daca tu imi dai un raspuns banal , gen : “poate da , poate nu “ e clar ca ai o problema . Sper totusi sa nu fiu eu aia . Daca iti raspund la fel inseamna ca suntem cu totii dusi cu capul , care este un lucru mai mult decat posibil . Se scuza si chestia asta , dar numai si numai de data asta !
Hai sa mai inaintam putin si sa mai vorbim despre chestiile astea idioate , cum unii le cred . Idioate pentru idioti , lucruri interesante pentru noi .. oamenii normali sau anormali , depinde cum se considera fiecare . Eu fac parte din categoria “fara raspuns” . Timid va intreb : Asta ma face sa fiu anormala ?! Daca da , e foarte bine . Multumesc frumos ! Stau si ma intreb cati sunt ca mine care scriu astfel de lucruri , un caiet de ganduri si il umplu de baliverne ? Imi place sa fiu diferita , e un lucru bun . Daca vrei sa citesti bine , daca nu , pa ! Strict problema ta , nu a mea . Imi place sa-mi eliberez mintea de lucrusoarele astea , de “bolile” din mintea mea . E un lucru bun si benefic. Oricine il poate incerca . "
avocatnet.ro explicăm legislația
Anna2010 
pirvucristian 
anonim