Condamnarea persoanei in lipsa cadavrului.Presupusul faptuitor ar putea fi condamnat penal?

Am senzatia ca mai avem un "caz" asemanator: furtul acelor tablouri supervaloroase. Si aici exista oarece dovezi ca suspectii ar fi vinovati dar lipseste esentialul: tablourile! Este adavarat ca nu se discuta despre o crima, despre un om, dar mie, oarecum, cazurile mi se par asemanatoare...

In cazul cu tablourile exista probe suficiente pentru ca respectivii sa fie arestati preventiv.
Referitor la condamnare poate fi destul de incurcata treaba insa si mie imi par vinovati mai ales dupa ce fel de declaratii au dat cu privire la ce obiecte sa fie arse.Au dat declaratii total aiurea si fara nicio justificare plauzibila.
Acolo exista si interceptari ale convorbirilor telefonice si au fost si in muzeu la Roterdam.
In cazul cu furtul este dovedit ca tablourile s-au furat astfel ca avem o infractiune care exista in timp ce in cazul lui Cioaca nu stim daca exista infractiunea.

In cazul Cioaca sunt multe necunoscute mai ales daca luam in seama faptul ca nu stim daca persoana este decedata si cauzele decesului.

Si in cazul tablourilor este o "broderie" care ar starni invidia oricarui posesor de masina de brodat cu programe super tari...
Tablouri evaluate la 200 de milioane de euro sunt asigurate pentru 18 milioane!?! Sunt expuse intr-o sala unde nu existau decat ceva senzori si o oarece inregistrare video! Si vin doi romanasi de-ai nostri, interlopi cu acte in regula, care probabil tocmai ce au terminat facultatea de arte sefi de promotie, gasesc prilejul si trag din rama 7 tablouri. Evident numai nume celebre care deschid seiful oricarui miliardar din lumea asta. Dupa care cu panzele la subsuoara taie Europa (ca politia olandeza dupa un furt de asemenea proportii nu securizeaza deloc granitele!) si vin la mamicile lor acasa unde se pun pe vorbit la telefoane (despre care si maturatorul de pe strada stie ca sunt ascultate si inregistrate). Si nu "voalat" ci cu lux de amanunte sa priceapa si procuratura si politia si oricine ar mai fi interesat despre ce este vorba in propozitie. Mai mult, angreneaza in scenariu si un expert de la muzeul de arta care zilnic evalueaza 3-4 tablouri de Matisse si nu i se pare ciudat ca deodata i se aduc 2 tablouri la evaluare (doar e targul plin!). Chestia cu "mai bine le ardeam" o sa rivalizeze in curand cu replicile lui Sergiu Nicolaescu! Sa fim seriosi! Niste panze de o asemenea valoare "merita" cativa ani de puscarie! Altii au devalizat banci, au luat 2-3 ani (cu sau fara executare) au iesit si traiesc regeste cu banii pe care nu i-au inapoiat nicicand. Acum, or fi borfasii astia doi prosti, dar fraieri nu cred ca sunt!

Cat priveste cazul lui Cioaca nici eu nu pot sa am mare incredere in probele care au fost prezentate. Nu sustin nevinovatia lui Cioaca dar nici nu as putea jura ca el a facut ceva. Acolo doar se presupune ca ar fi o crima, nu se poate spune cu exactitate cum a fost comisa si nu se poate preciza clar cine a facut-o. Cateva dovezi indirecte multe din ele discutabile prin modul in care au fost obtinute, cateva milioane de oameni care-si dau cu presupusul si cam atat. Si din toate astea un om sta la inchisoare de ceva timp doar pentru dovada certa ca s-a dovedit arogant.

PS Ultima "gluma" care am auzit-o este ca "tablourile sunt la Elodia"!

poate fii judecat, dar nu condamnat.. prezumtie de nevinovatie pana la gasirea cadavrului

DOMNULE AVOCAT LASCOSCHI, DOMNILOR SI DOAMNELOR AVOCATI, AS FI TARE CURIOASA CE PARERE AVETI DE RECHIZITORIUL FACUT LUI CRISTIAN CIOACA. MIE MI SE PARE LITERATURA S.F.


R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGÃ Operator de date cu caracter personal
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ªI JUSTIŢIE Notificare nr. ?

Secţia de urmărire penală şi criminalistică
Dosar nr?./P/2007

Verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei,
conform art.264 alin.3 C.p.p.
Prim Adjunct al Procurorului General,


R E C H I Z I T O R I U

Anul 2013, luna ianuarie, ziua 30
........................., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică,

Din analiza actelor de urmărire penală efectuate în cauza privind pe inculpatul
CIOACÃ CONSTANTIN CRISTIAN - arestat preventiv - faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţa din 28 noiembrie 2012 pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev. şi ped. de art.174, art.175 lit.c din Codul penal, şi profanare de morminte, prev. şi ped. de art.319 din Codul penal, cu aplic. art.33 lit.a din Codul penal,

REZULTÃ URMÃTOARELE:
ÎN FAPT:
În noaptea de 29/30 august 2007 inculpatul CIOACÃ CONSTANTIN CRISTIAN şi-a ucis soţia, Ghinescu Elodia Marilena, după care a profanat cadavrul acesteia, în împrejurările descrise în cele ce urmează.
În 18.07.2004, inculpatul CIOACÃ CONSTANTIN CRISTIAN, ofiţer de poliţie la o secţie din cadrul Poli?iei municipiului Braşov, s-a căsătorit cu victima Ghinescu Elodia Marilena, avocat în cadrul Baroului Braşov, aceasta fiind însărcinată la acea dată ca urmare a relaţiei celor doi.
Diferenţa de statut social dintre cei doi soţi ? victima Ghinescu Elodia Marilena fiind cea care, raportat la succesul de care se bucura în activitatea profesională, asigura cea mai mare parte din veniturile familiei ? coroborată cu diferenţa de vârstă dintre cei doi, a dus în scurt timp la apariţia unor tensiuni, bazate pe controlul exercitat pe mai multe planuri de către victimă asupra inculpatului.
Pe fondul acestei relaţii tensionate, cei doi soţi au iniţiat relaţii extraconjugale, acceptând de la un moment dat, declarativ, un stil de viaţă libertin, în care aceştia nu şi-ar fi cerut socoteală unul altuia. În realitate, aceste împrejurări au dus la perpetuarea sentimentului de frustrare, existent de ambele părţi, şi la reproşuri mai mult sau mai puţin verbalizate, conflictul dintre cei doi soţi escaladând în mod constant.
În acest context, inculpatul a început să lucreze la cerere doar schimbul 3, motivându-şi în faţa superiorilor opţiunea prin pretinsa nevoie de a-l îngriji pe minorul ? în timpul când mama acestuia era plecată la birou. Acest aspect este neconform cu realitatea întrucât minorul era îngrijit de către bonă care a şi declarat că inculpatul dormea în cea mai mare parte a timpului în care victima lipsea de acasă.
În aceeaşi perioadă, victima Ghinescu Elodia Marilena a intrat într-o relaţie extraconjugală, relaţie care a durat din luna aprilie 2006 până la dispariţia victimei în august 2007.
În cursul anului 2007 inculpatul şi victima au continuat să păstreze faţă de cei din anturajul lor aparenţa unei relaţii normale, cu o tentă mai libertină, care, însă, degenera adesea în certuri înso?ite de manifestări violente.
Înainte de căsătorie, victima şi inculpatul contractaseră un credit bancar pentru a achiziţiona apartamentul situat în municipiul Braşov, în care aveau să locuiască împreună din toamna anului 2004 până la uciderea victimei de către inculpat. Raportat la faptul că victima, în calitate de avocat, nu avea un venit fix, la sugestia personalului bancar, creditul a fost luat exclusiv pe numele inculpatului,
care în acest fel a devenit şi unic proprietar al imobilului.
În lunile de dinaintea dispariţiei victimei Ghinescu Elodia Marilena, discuţiile despre un iminent divorţ dintre cei doi soţi au devenit frecvente şi au depăşit stadiul unor simple presiuni psihologice reciproce. Victima a discutat cu prietenii apropiaţi despre decizia sa de a divorţa de inculpat, precum şi despre dificultatea, asumată de către aceasta, de a dovedi că apartamentul conjugal nu era în fapt bunul propriu al inculpatului, afirmând ?a venit cu o plasă de haine şi cu o plasă de haine o să şi plece?.
Totodată, victima şi-a schimbat modalitatea de alocare a veniturilor realizate, prin aceea că acoperea în continuare nevoile familiei, plata facturilor pentru utilităţi ? inclusiv telefoanele inculpatului ? şi achitarea ratei lunare pentru restituirea creditului, dar a încetat să îi mai dea inculpatului bani de cheltuială. Acest fapt a fost de natură să îi producă inculpatului frustrări suplimentare.
În intervalul 18-26 august 2007, Ghinescu Elodia Marilena şi martorul ? au fost împreună într-un sejur în Dubai, victima spunându-i anterior inculpatului, necorespunzător adevărului, că deplasarea ar reprezenta o recompensă a martorei ?.pentru serviciile prestate în calitate de avocat, şi că ar urma să fie însoţită de aceasta.
În 27 august 2007, victima a descărcat pe calculatorul familiei cinci fotografii realizate în timpul vacanţei din Dubai, trei dintre ele înfă?i?ându-o alături de martorul ?.A doua zi în jurul prânzului, victima a realizat că a uitat pe spaţiul de lucru (Desktop) al calculatorului de acasă fotografiile compromiţătoare, a luat
un taxi pentru a se întoarce de urgenţă la domiciliu şi, spunându-i inculpatului că ar fi uitat un dosar de care avea nevoie la serviciu, s-a aşezat la calculator şi a şters cele trei fotografii, inclusiv din directorul ?Recycle bin?. Inculpatul apucase să vizualizeze fişierele în discuţie, însă nu a afirmat nimic în acel moment, rezumându-se la a urmări comportamentul victimei.
În noaptea de 28/29 august 2007, spre diminea?ă, inculpatul s-a deplasat în Pite?ti, la domiciliul martorei ..., cu care avea de puţin timp o relaţie extraconjugală, de unde s-a întors în Braşov după prânz, pu?in înainte de ora 15,00.
Aproximativ începând cu ora 10.00 discuţiile dintre inculpat şi victimă s-au intensificat, în prima fază la telefon (din listing-ul convorbirilor telefonice ale victimei rezultă că l-a apelat pe inculpat de şapte ori), victima cerându-i inculpatului să meargă la ea la birou pentru a discuta despre divorţ. În acest scop, aceasta i-a şi propus asistentei sale, martora ..., să plece la domiciliu în jurul orei 14.30, pentru a nu fi nevoită să asiste la discuţii.
În jurul orei 18.15, după discu?ii aprinse la birou, so?ii Cioacă ? Ghinescu s-au deplasat cu autoturismul familiei, la domiciliu, unde se găseau copilul ?i bona, aceasta din urmă plecând la scurt timp acasă. Inculpatul s-a îmbrăcat în uniforma de poliţist şi a părăsit domiciliul, după care a luat legătura cu colegul său ..., căruiaîi ceruse în cursul aceleiaşi zile, în jurul orei 16,30, să facă un schimb de ture, martorul urmând să fie de serviciu în nopţile de 29/30 august, 30/31 august şi 31 august/1 septembrie în locul inculpatului.
Inculpatul a primit confirmarea telefonică a martorului ?., cu privire la acordul său pentru schimbul de ture, doar în jurul orei 20.00, după care acesta s-a întâlnit cu doi subofi?eri într-o benzinărie din municipiul Braşov pentru a se realiza predarea-primirea bonurilor de combustibil necesare pentru efectuarea serviciului.
De la benzinărie inculpatul s-a deplasat spre domiciliul martorei?., căreia ia făcut o vizită neanunţată, fiind încă îmbrăcat în momentul respectiv în uniformă.
După o vizită de circa o jumătate de oră, inculpatul a pornit spre domiciliu, spunându-i martorei că trebuie să plece întrucât este de serviciu, ?i a ajuns acasă în jurul orei 02.20.
Pe fondul escaladării conflictului dintre cei doi soţi la un nivel fără precedent în relaţia acestora, inculpatul a lovit-o pe victimă în mod repetat în dormitorul matrimonial al apartamentului conjugal, agresiunea producându-se îndeosebi în spaţiul dintre pat şi peretele comun al dormitorului cu baia aferentă acestuia.
Martorii? ?., proprietari ai unui apartament din imobilul menţionat, au auzit o
bufnitură puternică din apartamentul de deasupra, aparţinând familiei Cioacă- Ghinescu.
Ca urmare a agresiunilor, victima a decedat.
În timpul comiterii faptei minorul ?se afla la domiciliu împreună cu părinţii săi.
Inculpatul a transportat cadavrul în cada băii principale, unde l-a depesat pentru a facilita ascunderea acestuia. Folosind o geantă de voiaj de dimensiuni mari, pe care victima o cumpărase în timpul vacanţei în Dubai, precum şi perdeaua de duş din baia aferentă dormitorului ? aceasta din urmă menită a împiedica eventualele scurgeri de sânge ? inculpatul a transportat fragmentele de cadavru în portbagajul autoturismului. Ulterior, inculpatul a ascuns cadavrul victimei într-un loc necunoscut. Nu au mai fost găsite nici următoarele obiecte: un cu?it cu lungimea de 25-30 cm, două prosoape, geanta de voiaj ?i perdeaua de du?.
Joi, 30 august 2007, la ora 08.48, inculpatul a apelat-o pe telefon pe bona, căreia i-a cerut să se grăbească întrucât trebuie să facă bagajul copilului, pe care urma să îl ducă în Piteşti la bunicii paterni. Potrivit declaraţiei sale, bona era anunţată întotdeauna din timp despre deplasările copilului la bunici şi, în plus, acestea se realizau, doar la sfârşit de săptămână, vinerea sau sâmbăta, împreună cu victima Ghinescu Elodia Marilena.
În zilele următoare inculpatul a derulat o serie de activităţi menite a-i asigura evitarea tragerii la răspundere penală. Într-o primă fază a adunat în saci din polietilenă toate obiectele vizibil sau potenţial purtătoare de urme de sânge, produse cu ocazia agresiunii ori a depesării sau transportării cadavrului în vederea ascunderii acestuia, şi le-a aruncat într-o râpă situată la 4,6 Km de Poiana Braşov pe direcţia Râşnov, unde au fost găsite în 08.10.2007.
Întrucât operaţiunile de spălare a urmelor de sânge de pe suprafaţa peretelui comun dintre dormitorul matrimonial şi baia aferentă nu erau satisfăcătoare ? din perspectiva cercetării la faţa locului care avea să se desfăşoare în perioada
următoare în apartament ? inculpatul a acoperit zonele cu cea mai mare concentrare a urmelor de sânge cu un strat suplimentar de glet şi unul de vopsea
lavabilă. Totodată, a instalat o nouă perdea de duş în baia aferentă dormitorului.
După 2 septembrie 2007 inculpatul a desfăşurat o operaţiune amplă de manipulare a persoanelor din anturajul său şi al soţiei sale, prezentând tuturor celor cu care intra în contact dovezile găsite la acea dată de martorul ... pe calculatorul familiei Cioacă-Ghinescu, referitoare la relaţia extraconjugală a victimei şi vacanţa pe care şi-a petrecut-o împreună cu martorul... în Dubai. Menţionăm, cu titlu exemplificativ, discu?ia inculpatului cu martorul ?, pe care îl contactase pentru lucrări de lăcătu?erie, precum ?i invitaţia adresată martorei ?de a se deplasa împreună cu soţul ei la apartamentul familiei Cioacă-Ghinescu pentru a vedea corespondenţa amoroasă a victimei. Subliniem că cele două familii nu se vizitaseră anterior, iar pentru a adresa invitaţia telefonică inculpatul ceruse numărul de telefon de la martora ?
Scopul acestui demers era asigurarea unui curent de opinie nefavorabil victimei, care ar fi justificat ipoteza unei plecări voluntare de la domiciliu, şi deturnarea atenţiei de la aspectul esenţial ? varianta uciderii acesteia de către propriul soţ.
Abia după realizarea acestor demersuri, în 5 septembrie 2007, inculpatul a
anunţat oficial dispariţia soţiei sale.

În lipsa cadavrului, victima a fost declarată dispărută prin sentinţa civilă din 12.07.2009 a Judecătoriei Braşov, iar prin sentinţa civilă din 08.112011, pronunţată de aceeaşi instanţă, s-a dispus declararea judecătorească a morţii acesteia.
Ca urmare, pe numele victimei Ghinescu Elodia Marilena a fost emis actul de deces ?al Primăriei Câmpulung - Argeş.
ÎN DREPT:
Faptele inculpatului CIOACÃ CONSTANTIN CRISTIAN, care în noaptea de 29/30 august 2007 şi-a ucis soţia, Ghinescu Elodia Marilena , după care a depesat cadavrul şi i-a ascuns rămăşiţele pământeşti, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:
-omor calificat, prev. şi ped. de art.174, art.175 lit.c din Codul penal;
-profanare de morminte, prev. şi ped. de art.319 din Codul penal,
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.

ANALIZA ANSAMBLULUI PROBATOR
1. Precizări preliminare
Soluţiile de condamnare pronunţate de-a lungul timpului ca urmare a comiterii unor infracţiuni de omor fără găsirea cadavrului au dat naştere, mai mult decât orice alt gen de cauze, la dezbateri referitoare la validitatea probelor indirecte şi la realizarea unor încercări de ierarhizare a probelor directe şi indirecte după valoarea probantă a acestora.
După o opinie, probele directe ar avea o valoare probantă superioară probelor indirecte.
Apreciem că afirmaţia este eronată.
Codul de procedură penală statuează la art.63 că orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea
persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei constituie probă, fără a realiza o ierarhizare după criterii de
orice natură. Este prevăzut expres faptul că probele nu au o valoare mai dinainte
stabilită şi că aprecierea acestora se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Clasificarea probelor în directe şi indirecte, nu lipsită de interes, este o creaţie a literaturii de specialitate. Opinia prezentată mai sus, privind superioritatea probelor directe, are la bază posibilitatea teoretică de a dispune condamnarea unei persoane pe baza unei singure probe directe, soluţie care nu ar putea fi întemeiată pe o singură probă indirectă. Pe baza acestui argument s-a încercat chiar determinarea unei echivalenţe numerice, menită a stabili câte probe indirecte ar avea o valoare probantă similară cu o probă directă.
Ideea caracterului eronat al acestei teorii nu este limitată la argumentele ce rezultă din textul legal analizat mai sus.
În realitate, probele indirecte au, în principiu, o valoare probantă superioară probelor directe. De exemplu, într-o investigaţie desfăşurată într-o cauză având ca obiect o infracţiune de mare violenţă, va fi întotdeauna preferabilă probarea ştiinţifică a prezenţei sângelui victimei pe cămaşa agresorului (probă indirectă),
prin contrast cu obţinerea declaraţiei unui martor ocular (exemplu clasic de probă directă, singurul tip de declaraţie cu privire la care Codul de procedură penală nu prevede în mod expres obligativitatea coroborării cu alte mijloace de probă), având în vedere ?ansele mult mai reduse de a distorsiona sau zădărnici ulterior aflarea adevărului. Op?iunea are în vedere posibilele critici aduse celor declarate ? prin prisma credibilităţii martorului, a bunei sale credinţe, a posibilităţii efective de a fi perceput cu propriile simţuri faptele relatate, precum şi a limitelor naturale ale percepţiei umane ?, situa?ie mult mai improbabilă atunci când suntem în prezenţa unei probe ştiinţifice.
Simpla necesitate a administrării mai multor probe indirecte pentru dovedirea unui fapt (cum, spre exemplu, ipoteza găsirii unei urme dactiloscopice la faţa locului atrage în mod automat necesitatea dovedirii faptului conex că degetul suspectului prezintă acela?i desen papilar), nu le diminuează valoarea probantă. De fapt, majoritatea probelor criminalistice, şi îndeosebi cele cu o valoare ştiinţifică foarte ridicată, cum ar fi proba ADN, urmele balistice etc., sunt probe indirecte.
Singura cerinţă atribuită în literatura de specialitate îndeosebi probelor indirecte în dovedirea unui anumit fapt este aptitudinea acestora, coroborate, de a exclude variantele alternative ale acelei situa?ii de fapt, care pot fi luate în considerare în mod rezonabil (spre exemplu, la trimiterea în judecată a unei persoane pentru o infracţiune de omor în ipoteza în care cadavrul nu a fost găsit, trebuie ca probele administrate, prin coroborarea lor, să excludă de pildă varianta unei plecări voluntare de la domiciliu).
În opinia noastră, cerinţa amintită nu trebuie aplicată exclusiv la categoria probelor indirecte ? având în vedere grija cu care trebuie analizate ?i probele directe ?, urmând ca în toate cauzele penale evaluarea ansamblului probator să se raporteze la standardul consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ?
dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În cauza Barbu Anghelescu împotriva României, Curtea a reamintit că o probă dincolo de orice îndoială rezonabilă poate rezulta dintr-un ansamblu de indicii sau de prezumţii necontestate, suficient de grave, precise şi concordante. În plus, poate fi avut în vedere comportamentul păr?ilor în timpul aprecierii probelor. În considerentele deciziei nr?. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ? Secţia penală, instanţa supremă şi-a însuşit argumentul potrivit căruia existenţa unor probe indirecte nu înseamnă existenţa unor dubii, care să fie interpretate în favoarea inculpatului, atâta timp cât aceste probe indirecte dovedesc un singur lucru, adică vinovăţia acestuia.

Pentru o analiză comparativă comprehensivă, cuprinzând date statistice relevante, facem trimitere la studiul intitulat ?The cognitive psychology of circumstantial evidence? ? Kevin Jon Heller, în Michigan Law Review

2. Infracţiunea de omor calificat
În cele ce urmează, considerentele referitoare la analiza ansamblului probator privind infrac?iunea de omor calificat, vor fi expuse grupat, în trei categorii, urmând a dovedi separat că:
2.1. Ghinescu Elodia Marilena este decedată, nefiind o simplă persoană
dispărută;
2.2. Ghinescu Elodia Marilena a fost în fapt victima unei infracţiuni de omor;
2.3. Autorul infracţiunii de omor calificat este inculpatul CIOACÃ CONSTANTIN CRISTIAN.

2.1. Dovada faptului că Ghinescu Elodia Marilena este decedată, nefiind o simplă persoană dispărută, este dată de activităţile de căutare desfăşurate mai bine de cinci ani, coroborate cu mediatizarea fără precedent a dispariţiei acesteia, care nu au dus la identificarea vreunui semn de viaţă autentic, oricât de
neînsemnat. În aceste condiţii, ipoteza potrivit căreia victima ar fi plecat voluntar de la domiciliu şi ar locui în prezent în altă parte nu poate fi luată în considerare în mod rezonabil.
În acest sens, menţionăm că au fost efectuate investigaţii ample, menite a găsi victima, atât în cadrul procedurii dispariţiei, cât şi în cadrul procedurii urmăririi internaţionale şi în prezentul dosar penal.
Relaţia victimei cu părin?ii ?i fratele era apropiată, aceasta contactându-i telefonic şi vizitându-i frecvent la locuinţa din Râşnov. În perioadele când era plecată în străinătate, victima obişnuia să-şi contacteze telefonic mama chiar şi de mai multe ori pe zi pentru a se interesa de starea copilului.
Cu toate acestea, fiind audiaţi membrii de familie şi alte persoane din anturajul victimei (inclusiv martorul ..., cu care avea o relaţie extraconjugală) s-a constatat că nimeni nu a mai reu?it să intre în contact cu aceasta (s-a încercat în mod repetat contactarea victimei prin toate canalele de comunicare la distanţă utilizate de aceasta, la numerele de telefon şi adresele de e-mail cunoscute, însă
fără rezultat).
După cum s-a arătat, victima era mama minorului ?.., care în momentul dispariţiei avea vârsta de 2 ani şi 8 luni, şi faţă de care aceasta manifesta sentimente puternice de afecţiune, acordându-i atenţia şi grija maternă firească.
Acest fapt este necontestat şi poate fi extras chiar şi din declaraţiile inculpatului.
Periodic au fost efectuate verificări în toate bazele de date ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, privind accidentele de circulaţie, amprentele papilare, persoanele cu identitate necunoscută (PIN), cadavrele cu identitate necunoscută (CIN) etc.
De exemplu, din căutarea realizată în baza de date privind accidentele de circulaţie, realizată inclusiv înainte de finalizarea anchetei în prezenta cauză, rezultă că victima nu a fost implicată de la data dispariţiei până în prezent în niciun accident de circulaţie pe teritoriul României.
Din căutarea realizată în baza de date rezultă că victima nu a fost amprentată până în prezent, activitate care s-ar fi realizat chiar şi în ipoteza în care, spre exemplu, aceasta ar fi fost persoană vătămată într-un dosar de furt.
Din baza de date CDN (cadavre ? dispăruţi ? necunoscuţi) rezultă că semnalmentele victimei nu au fost identificate cu ocazia înregistrării cadavrelor cu identitate necunoscută sau a vreunei persoane cu identitate necunoscută (situa?ie care poate să apară, de exemplu, în ipoteza internării într-o instituţie de asistenţă socială sau de psihiatrie, fără ca persoana să aibă actele de identitate asupra sa).
Victima nu a mai solicitat emiterea de acte de identitate, cu toate că, cu puţin timp înainte de dispariţie, uitase cartea de identitate la un oficiu poştal din municipiul Braşov, de unde a fost luată de un coleg avocat ? martorul... ? fiind
predată la Baroul Braşov şi ulterior la dosarul cauzei.
Au fost efectuate verificări la toate unităţile bancare din România pentru a se stabili ce conturi deţinea victima şi s-a stabilit că aceasta nu a derulat tranzacţii financiare în acest interval.
Din adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală rezultă că victima avea deschise conturi în reţeaua ? şi în reţeaua ?. Corespondenţa cu băncile menţionate confirmă că victima nu şi-a mai accesat conturile după data dispariţiei.
Subliniem că o plecare voluntară a victimei ar fi fost imposibilă în condiţiile în care nu şi-a asigurat nicio posibilitate de subzistenţă. În acest sens men?ionăm că din datele de anchetă nu rezultă că victima ar fi avut alte surse de bani care să-i asigure subzistenţa; susţinerea inculpatului potrivit căreia victima ar fi plecat cu bijuteriile şi cu banii este infirmată de găsirea sumei de 1800 lei într-una din poşetele victimei la domiciliu, şi de identificarea la 08.10.2007, în râpa situată la 4,6 Km de Poiana Braşov, a săculeţului în care victima îşi ţinea bijuteriile din aur, alături de mai multe obiecte pe care a fost identificat sângele acesteia.
Au fost efectuate verificări inclusiv la Ambasada Emiratelor Arabe Unite (având în vedere faptul că în perioada anterioară dispariţiei victima fusese în vacanţă în Dubai), din evidenţele căreia a rezultat că această instituţie nu i-a eliberat victimei viză după data de 29 august 2007.

Volumul ? conţine memorii transmise la dosar de diverse persoane, îndeosebi deţinuţi din penitenciarele din ţară, care susţin că ar avea cunoştinţă despre locul unde s-ar afla victima, vie sau moartă, de la caz la caz, dar că ar fi de acord să furnizeze informaţiile necesare elucidării cazului doar dacă ar fi aduşi la Parchetul General la procurorul de caz în acest scop. Variantele sugerate sunt multiple ?i adesea vădit fanteziste, iar în privin?a celor transmise de persoane private de libertate seriozitatea susţinerilor urmează să fie evaluată prin raportare la fenomenul cunoscut al ?turismului penitenciar?.
Acelaşi volum cuprinde şi o serie de scrisori şi hărţi realizate de pretinşi
clarvăzători, transmise la dosar în perioada isteriei cvasigeneralizate din jurul
cazului ?Elodia?, asupra cărora nu vom insista, raţiunea omisiunii fiind evidentă.

Apărarea inculpatului este în parte axată pe declaraţiile a două persoane care au intrat în direct cu realizatorul serialului ?Elodia? de la postul de televiziune ? şi care au susţinut că ar fi văzut-o pe victimă, la scurt timp după dispariţia ei. Este vorba de martora ?precum şi de o persoană de sex masculin care a afirmat în cursul emisiunii TV că se numeşte?. şi că ar fi din Sibiu.
Cu privire la acesta din urmă au fost efectuate verificări în evidenţele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi s-a constatat că între cetăţenii români nu există nicio persoană înregistrată cu numele...
Singurele persoane cu date de identificare asemănătoare sunt?, şi?. Deşi există diferenţă de prenume, cea de-a doua persoană identificată a fost audiată, însă a negat că ar avea orice legătură cu apelul efectuat către ?.
În continuare au fost solicitate relaţii de la S.C. ?., întrucât inculpatul a afirmat verbal că persoana care a intrat în direct la un post de televiziune ar fi fost şofer în cadrul acestei companii, însă rezultatul a fost negativ.
Oricum, din convorbirea telefonică din 06.10.2007, dintre inculpat şi bărbatul care a intrat în direct la?, rezultă că acesta nu era sigur de asocierea pe care a făcut-o, afirmând în mod repetat că s-ar putea să se fi înşelat (a se vedea, în acest sens, procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice). Simplul fapt că în loc să anun?e autorită?ile a ales să contacteze un post de televiziune, dându-?i date
false de identitate, îi afectează serios credibilitatea.
În ceea ce o priveşte pe martora..., care a fost audiată într-o fază avansată a anchetei raportat la faptul că are reşedinţa în Germania, subliniem că aceasta era în eroare, aspect care rezultă din coroborarea declaraţiei sale cu convorbirea telefonică din 06.10.2007, dintre martoră şi apărătorul inculpatului de la acea dată, avocatul... (acesta din urmă utilizând pentru realizarea apelului telefonul inculpatului ? procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice).
Astfel, cu ocazia audierii, martora a declarat că persoana de sex feminin pe care a văzut-o într-un cartier din municipiul Braşov în 22 septembrie 2007, cu privire la care furnizează informaţii de detaliu, ar fi avut părul lung, în timp ce avocatului inculpatului i-a relatat la telefon, cu aceeaşi convingere, că persoana avea părul scurt. De altfel, redarea întregii convorbiri reliefează modul în care percepţia martorei era influenţată de dorinţa de a lua parte în orice fel la elucidarea cazului ?Elodia?, dezvoltată pe fondul realizării serialului la ?.
În plus, după cum au reţinut şi completele de judecată sesizate cu luarea sau înlocuirea măsurii preventive în prezenta cauză, declaraţia martorei nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă şi nu este credibilă în contextul în care, deşi la acel moment dispariţia victimei fusese deja puternic mediatizată, martora nu a luat legătura cu organele de poliţie ci, după aproximativ o săptămână de la data la care susţine că ar fi întâlnit-o pe ?., a contactat un post de televiziune pentru a comunica acest aspect. O astfel de atitudine din partea martorei este inexplicabilă, în condiţiile în care aceasta era conştientă că familia victimei, pe care susţine că o cunoştea, era la acel moment extrem de îngrijorată datorită dispariţiei sale, existau deja suspiciuni privind faptul că aceasta ar fi fost ucisă, iar cazul se bucura de o puternică acoperire în mass-media.
Acelea?i argumente sunt aplicabile ?i în cazul declara?iei martorei?., prezentată pentru audiere de către apărătorul inculpatului la solicitarea procurorului, adresată după ce martora a afirmat într-un interviu telefonic realizat de o jurnalistă a postului ?că ar fi călătorit în avion cu victima. Potrivit declara?iei, martora are ?i probleme de vedere.
Legătura preexistentă dintre familia inculpatului ?i a martorei ridică semne mari de întrebare cu privire la credibilitatea acesteia, în condi?iile în care nu a anun?at autorită?ile imediat ce inculpatul a fost arestat în cauză.

În ceea ce priveşte certitudinea că victima Ghinescu Elodia Marilena nu mai este în viaţă, mai facem trimitere la lipsa oricărei semnalări privind identificarea ei, cu toate că a fost dată în urmărire internaţională, fiind căutată timp de 5 ani de reţeaua Interpol, cuprinzând forţele de poliţie din 190 de state.
Totodată, simpla trecere a timpului ? mai mult de 5 ani de la dispariţia suspectă a victimei ? coroborată cu inexistenţa oricărui contact cu membrii de familie şi cu prietenii, confirmă decesul acesteia, aparte de împlinirea termenului prevăzut de lege pentru declararea judecătorească a morţii.
Hotărârea judecătorească prin care a fost stabilită data decesului la 30.08.2007 (sentin?a civilă din 08.11.2011 a Judecătoriei Bra?ov) instituie şi aceasta o prezumţie legală a încetării din viaţă a victimei.

2.2. Dovada faptului că numita Ghinescu Elodia Marilena a fost victima unei infracţiuni de omor, comisă în noaptea de 29/30 august 2007, are la bază, în primul rând, identificarea unui câmp infracţional ? loc al comiterii faptei, în dormitorul matrimonial al apartamentului soţilor Cioacă-Ghinescu. Numărul ?i distribu?ia dinamică a urmelor criminalistice descoperite exclude varianta producerii lor printr-o serie de accidente casnice. În acest sens, facem trimitere la:
- identificarea sângelui victimei pe uşa de acces în dormitorul matrimonial (9 urme), pe tocul de lemn al uşii dormitorului (o urmă) - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică;
- identificarea sângelui victimei pe maşina de spălat din baia aferentă dormitorului (o urmă), pe gresia şi faianţa din baia aferentă dormitorului (6 urme)
- Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică;
- identificarea a încă 7 urme din sângele victimei pe partea interioară a uşii dormitorului matrimonial şi pe o sticlă de parfum aflată pe noptieră în dormitor - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul
Naţional de Criminalistică;
- identificarea sângelui victimei sub lada de lemn situată pe holul apartamentului în apropierea uşii de acces în dormitorul matrimonial - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică.
- găsirea la 08 octombrie 2007 într-o râpă situată la 4,6 Km de Poiana Braşov în direcţia Râşnov, a unui număr mare de obiecte din locuinţa comună a celor doi soţi, provenind îndeosebi din dormitorul matrimonial (ambalaje de parfumuri, cărţi, reviste, fotografii, caietul de sarcină al victimei, perne decorative etc.), din zona cu cea mai mare concentrare a stropilor de sânge;
- identificarea sângelui victimei pe sticla de parfum ?şi pe partea exterioară a unei mănuşi chirurgicale, ambele găsite în râpa situată la 4,6 Km de Poiana Braşov, precum şi în partea interioară a unui sac din polietilenă de culoare neagră (dintre cei 8 saci folosiţi pentru transportul obiectelor, găsiţi în râpă) - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică. Prin acelaşi raport s-a stabilit că un fir de păr găsit într-un alt sac din polietilenă îi aparţine victimei;
- identificarea sângelui victimei pe sticla de parfum?, găsită în râpa situată la 4,6 Km de Poiana Braşov - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică;
- stabilirea corespondenţei între sticluţele de parfum găsite pe noptiera victimei situată în dormitorul matrimonial, cu ocazia cercetărilor la faţa locului din 05 şi 11 septembrie 2007, şi ambalajele găsite în râpa situată la 4,6 Km de Poiana Braşov - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor, întocmit de Serviciul criminalistic al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov;
- identificarea pe peretele dintre dormitorul matrimonial şi baia aferentă, a unui număr important de stropi de sânge, dintre care o parte au mai conţinut suficient material genetic în vederea genotipării, aparţinându-i victimei ? Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional
de Criminalistică;
- identificarea sângelui victimei pe cele două plinte din material lemnos existente la baza peretelui dintre dormitorul matrimonial şi baia aferentă acestuia, pe partea interioară a acestora, precum la baza peretelui, la o înălţime de circa 2-3 centimetri - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică şi Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmite de Institutul Naţional de Criminalistică;
- identificarea unei urme de dimensiuni mari (peste 50 de centimetri lungime) de sânge scurs la baza peretelui dintre dormitorul matrimonial şi baia aferentă acestuia, a cărei genotipare a indicat că este al victimei - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică.
Pe o grindă de susţinere, ridicată de sub podeaua dormitorului matrimonial a fost de asemenea găsit sângele victimei (Raport de expertiză medico-legală ? examen ADN ?întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală ?Mina Minovici?);
- identificarea sângelui pe fragmentele de silicon dintre cada băii principale şi pereţi, ridicate de la faţa locului - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică.
Trecerea timpului, coroborată cu utilizarea în mod obişnuit a unor detergenţi în zonele de îmbinare a căzii cu pereţii, nu a permis conservarea unei cantităţi suficiente de material genetic pentru a stabili apartenen?a sângelui identificat pe silicon.
Au mai fost identificate multiple urme în care analizele ADN au reu?it să pună în eviden?ă doar fragmente din profilul genetic al victimei, care nu au mai fost menţionate întrucât apreciem că rezultatele cu caracter cert sunt comprehensive.
? În lipsa cadavrului, stabilirea apartenenţei urmelor de sânge s-a realizat în felul următor: a fost determinat în prima etapă profilul genetic al urmelor de sânge găsite la faţa locului, precum şi profilul genetic al părinţilor victimei. În cadrul unei operaţii de comparare a celor trei profile genetice, s-a stabilit că sângele găsit la faţa locului provine de la o persoană de sex feminin care este fiica naturală a numiţilor ?şi ?. Singura fiică naturală a numiţilor ?a fost victima Ghinescu Elodia Marilena.
Identificarea câmpului infrac?ional ? loc al comiterii faptei, descris mai sus, se coroborează cu:
- întreruperea bruscă ?i definitivă, în noaptea de 29/30 august 2007, a oricărui contact cu copilul, cu părinţii, ceilalţi membri de familie ?i cu prietenii.
Menţionăm că, potrivit unei înţelegeri anterioare, victima avea stabilită, pentru după-amiaza zilei de 30 august 2007, o întâlnire cu mama şi fratele la cabinetul său de avocat;
- nesolicitarea de către victimă a asistenţei medicale de specialitate, în intervalul 29.08.-05.09.2007, în condiţiile în care distribuţia dinamică a urmelor de sânge identificate la locul faptei pledează pentru o agresiune de intensitate mare (adresa Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Braşov, coroborată cu verificările efectuate după dispariţie de către organele de poliţie);
- rezultatul negativ al verificărilor efectuate la operatorii de transport aerian şi naval cu privire la ipoteza părăsirii ţării de către victimă în perioada apropiată datei dispariţiei;
- întreruperea bruscă şi definitivă, în noaptea de 29/30 august 2007, a relaţiilor profesionale. Este necontestat faptul că victima Ghinescu Elodia Marilena manifesta profesionalism şi corectitudine în relaţiile de serviciu, astfel încât ori de câte ori întârzia sau nu putea să-şi onoreze obligaţiile din agenda de serviciu îşi anunţa în timp util asistenta ? martora ?. Cu toate că în 30 şi în 31 august 2007 avea stabilite întâlniri cu clienţi la cabinetul său de avocat, victima nu şi-a mai anunţat asistenta şi nu a mai contactat-o niciodată;
- utilizarea de către victimă a posturilor de telefonie mobilă pe care le deţinea a încetat în noaptea de 29/30 august 2007, după care telefoanele acesteia au fost închise definitiv.
Menţionăm, spre exemplu, că postul telefonic cu numărul de apel ?..a fost restricţionat pentru neplată în 02.10.2007, pentru factura emisă în 01.09.2007, rămasă neachitată. La data de 27.11.2007, cartela în cauză a fost dezactivată pentru neplată. La data de 28.11.2007 a fost oprită contravaloarea facturilor restante din septembrie, octombrie şi noiembrie, dintr-un depozit preconstituit de victimă la 03.07.2007 (tranzac?ie realizată automat de sistemul electronic al operatorului de telefonie mobilă);
- utilizarea de către victimă a conturilor bancare a încetat brusc şi definitiv tot la data comiterii infracţiunii;
- verificările efectuate la firmele de taxi din municipiul Bra?ov eviden?iază faptul că victima nu a comandat ma?ină în diminea?a zilei de 30 august 2007, când inculpatul sus?ine că aceasta ar fi plecat la birou. Victima obi?nuia să folosească această modalitate de transport, având în vedere că nu avea permis de conducere;
- starea de sănătate fizică şi psihică a victimei exclude ipoteza încetării
bruşte din viaţă dintr-o cauză medicală sau cea a sinuciderii. Această împrejurare este dovedită cu prisosinţă prin coroborarea declaraţiilor persoanelor din anturajul victimei cu declaraţia medicului de familie şi a medicului ginecolog.
În plus, este evident că ipoteza unei morţi naturale subite sau a unei sinucideri nu ar fi fost asociată cu dispariţia suspectă a cadavrului;
- nu există niciun indiciu din care ar rezulta că victima şi-ar fi pregătit plecarea sau că ar fi dorit o schimbare semnificativă în viaţa sa, cu excepţia divorţului de inculpatul CIOACÃ CONSTANTIN CRISTIAN.
Dimpotrivă, în seara de 29 august 2007, după finalizarea discuţiilor tensionate pe care le-a avut cu inculpatul, victima a avut un comportament obişnuit, care exclude ipoteza unei plecări iminente. Din analiza succesiunii activităţilor, eviden?iată cu ocazia percheziţiilor informatice rezultă că după ce a ajuns la domiciliu victima a navigat pe Internet, ?i-a verificat căsu?a de e-mail, a continuat să descarce filme şi muzică din lista pe care i-o transmisese în 14 august 2007 martorul ?(a căror descărcare nu se finalizase până la plecarea în Dubai ? de exemplu filmele ??), a căutat subtitrări pentru filme, urmând pe deplin tiparul său comportamental, privind utilizarea zilnică a calculatorului.
În plus, după cum rezultă din declaraţia martorului ? ,aparte de tensiunile cauzate de relaţia conjugală, victima se liniştise oarecum întrucât luase decizia să se despartă de inculpat ?i reuşise să îşi amenajeze noul birou aproape de clădirea tribunalului, având în vedere că nu avea permis de conducere (un alt argument care exclude varianta unei plecări voluntare);
- în ceea ce îl priveşte pe minorul ?există un consens în declaraţiile martorilor în sensul că victima nu l-ar fi părăsit niciodată, fiind cu atât mai legată de el cu cât rămăsese însărcinată mai greu, după ce şi-a dorit multă vreme acest lucru.
2.3. Dovedirea, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a faptului că inculpatul este autorul infracţiunii de omor calificat comisă asupra soţiei sale, se va realiza prin analizarea distinctă a următoarelor elemente:
2.3.1. Mobilul comiterii faptei
2.3.2. Ocazia de a comite fapta ?i de a ascunde urmele
2.3.3. Comportamentul inculpatului după comiterea faptei
Ulterior vor fi expuse considerente privind modalitatea comiterii faptei de către inculpat (2.3.4.)
2.3.1. Mobilul comiterii faptei
După cum s-a arătat în situaţia de fapt, conflictul dintre cei doi soţi a atins un nivel fără precedent în zilele de dinaintea comiterii faptei.
Reamintim că inculpatul a vizualizat, în 28 august 2007, trei fişiere reprezentând fotografii ale victimei cu amantul ei, martorul?, realizate în timpul vacanţei petrecute împreună în Dubai, fapt ce i-a confirmat suspiciunile anterioare, însă nu i-a reproşat nimic pe moment victimei.
Cu privire la vacanţa din Dubai victima îi spusese inculpatului că nu poate să o însoţească întrucât sejurul îi este plătit de o clientă.
În acest context, reproşurile pe care i le-a adresat victima inculpatului în 29 august 2007, în cadrul apelurilor telefonice repetate şi ulterior, referitoare la faptul că acesta ar avea o amantă în municipiul Piteşti, au fost de natură a provoca o reacţie violentă din partea inculpatului.
Discuţiilor referitoare la relaţiile extraconjugale li s-au adăugat cele privind divorţul şi partajul iminent şi s-au suprapus peste complexul născut din diferenţa
evidentă de venituri dintre cei doi (asociată cu ?tăierea? banilor de cheltuială ai inculpatului), precum şi din diferenţa de vârstă şi din controlul excesiv, exercitat de către victimă asupra inculpatului, aspecte duseseră la dezvoltarea unor sentimente de frustrare, acumulate în timp.
Aici se impune precizarea suplimentară că singura persoană cu care victima avea relaţii tensionate era inculpatul. Activitatea profesională desfăşurată de victimă era axată îndeosebi pe cauze de natură civilă, iar în materie penală aceasta nu angaja cauze referitoare la infracţiuni grave, mai ales pentru a-l apăra pe inculpat. Există un consens generalizat în declaraţiile martorilor audiaţi cu privire la relaţiile normale, fără tensiuni, pe care victima le avea cu persoanele din jur, indiferent de calitatea acestora.
2.3.2. Ocazia de a comite infracţiunea ?i de a ascunde urmele este analizată prin contrast cu varianta săvârşirii ei de către orice altă persoană. Câtă vreme locul comiterii infracţiunii este domiciliul conjugal al celor doi soţi, nu vom insista asupra accesului inculpatului în imobil.
Nu există niciun indiciu care să justifice ipoteza pătrunderii în apartamentul conjugal al soţilor Cioacă-Ghinescu a unei alte persoane care să o ucidă pe soţia inculpatului.
Din declaraţiile inculpatului, coroborate cu listing-ul convorbirilor sale telefonice, rezultă că în noaptea de 29/30 august 2007 s-a întors la domiciliu, unde a găsit-o pe victimă şi pe minorul ?Acest ultim fapt se coroborează şi cu declaraţia martorei?. şi cu datele rezultate din percheziţiile informatice. Victima nu a mai fost văzută niciodată din acel moment.
După cum s-a arătat mai sus, după comiterea faptei inculpatul a desfăşurat activităţi de ascundere a urmelor infracţiunii, prin spălarea urmelor de sânge de la nivelul pardoselii şi al peretelui comun al dormitorului matrimonial cu baia de
serviciu.
Semne privind spălarea urmelor de sânge de pe pardoseală pot fi observate sub scrinul din holul de lângă dormitor. Urmele conţin sânge diluat şi impurităţi şi au fost în mod cert create în urma spălării/ştergerii gresiei din hol, surplusul din lichidul de spălare împreună cu substanţa spălată migrând sub cufăr în zonele marginale (Raport de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului, întocmit de Serviciul criminalistic ? Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov);
Vizualizând peretele menţionat în lumină albastră cu lungimea de undă cuprinsă între 430-470 nm, cu filtru de contrast se observă urmele de scurgere a unor lichide, specifice spălării (a se vedea în acest sens Raportul de expertiză criminalistică, întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice
Bucureşti şi Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului, întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov ? Serviciul Criminalistic).
Operaţiunea de spălare este confirmată şi de urmele existente sub duşumea, reprezentate de cruste ale unor substanţe folosite în construcţii, ce au fost diluate în lichid şi ulterior s-au uscat. Potrivit Raportului de expertiză criminalistică, întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, compoziţia elementală a acestor cruste evidenţiază elemente chimice ce au fost regăsite în compoziţia straturilor de vopsea lavabilă ale peretelui, amestecate cu impurităţi.
Raportat la faptul că acţiunea de spălare nu a dat rezultate satisfăcătoare, inculpatul a aplicat un strat suplimentar de glet şi unul de vopsea lavabilă în zona inferioară a peretelui comun al dormitorului matrimonial cu baia de serviciu.
După cum rezultă din analizele fizico-chimice şi din declaraţiile martorilor care au făcut parte din echipa de muncitori ce a realizat în 2004 renovarea apartamentului, pe toţi pereţii din imobil a fost aplicată următoarea succesiune de straturi de finisare: amorsă, glet şi vopsea lavabilă.
Analizele fizico-chimice au pus în evidenţă o succesiune de cinci straturi în zona menţionată, după cum urmează: (dinspre interior spre exterior) amorsă, glet, vopsea lavabilă, glet, vopsea lavabilă (Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică, şi Raportul de expertiză criminalistică întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti).
Raportul de expertiză criminalistică confirmă şi faptul că asupra stratului interior de vopsea lavabilă s-a intervenit printr-o operaţie de frecare, acestuia lipsindu-i aspectul poros identificat la stratul exterior şi având o nuanţă de culoare mai diminuată.
Analizând planşa foto întocmită cu ocazia cercetării la faţa locului din 7 noiembrie 2012, se observă că în spatele plintei de la baza peretelui, precum şi pe şapa din beton, vopseaua acoperă parţial depozitul de sânge, ceea ce conduce la concluzia fermă că stratul de vopsea lavabilă a fost aplicat ulterior scurgerii sângelui de pe zid, sub duşumea (a se vedea în acest sens şi Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului, întocmit de
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov ? Serviciul Criminalistic).
Semnele unei lucrări recente de zugrăvire pot fi observate deja pe planşa foto întocmită cu ocazia cercetării la faţa locului din 05.09.2007 (a se vedea în acest sens plintele de la baza peretelui menţionat, singurele cu urme de vopsea).
Indicăm şi declaraţia martorelor ?, potrivit cărora urmele de vopsea de pe plinte nu au existat înainte de data dispariţiei victimei. Totodată, martora ? declară că inculpatul avea vopsea păstrată pentru eventuale reparaţii, pe care le realiza personal.
Inculpatul a adunat în saci din polietilenă de culoare neagră toate obiectele care puteau să se murdărească cu sângele victimei, atât în timpul agresiunii cât şi în timpul operaţiunilor de transfer al cadavrului în baia principală, de tranşare şi de pregătire pentru transport în vederea ascunderii (ambalaje de parfumuri, cărţi, reviste, fotografii, caietul de sarcină al victimei, perne decorative etc.).
O bună parte din aceste obiecte se aflau în dormitorul matrimonial, în zona dintre pat şi baia de serviciu. Obiectele au fost aruncate într-o râpă situată la 4,6 Km de Poiana Braşov pe direcţia Râşnov, în apropierea unei alveole de refugiu auto, într-o zonă utilizată pentru depozitarea diferitelor gunoaie şi resturi de materiale de construcţii, fiind găsite la 08.10.2007.
Obiectele au fost împrăştiate pe o suprafaţă cu lungimea de circa 80 de metri, iar în punctul cel mai îndepărtat raportat la calea de comunicaţii auto a fost găsită uniforma de poliţist a inculpatului. Locul exact în care a fost găsită uniforma este singurul din zona în care au fost împrăştiate obiectele aruncate în care o persoană, indiferent de înălţime, nu poate fi văzută de la liziera pădurii, dinspre parcare. În plus, modul în care au fost aşezate cele două piese ce fac parte din uniforma de poliţist, exclud categoric posibilitatea ca aceasta să fi fost trasă în acel loc de animale sau ca poziţionarea să fie rezultatul acţiunii unor factori naturali (a se vedea Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului, întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov ? Serviciul Criminalistic).
Cu aceeaşi ocazie, în râpă a fost găsită şi o pereche de chiloţi bărbăteşti ai inculpatului, apartenenţa fiind stabilită în urma analizării materialului genetic existent pe aceştia, conform Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică.
Bunurile din râpă au fost recunoscute de către martorele ? şi de părţile civile ? , stabilindu-se că acestea provin din apartamentul soţilor Cioacă- Ghinescu. Corespondenţa dintre bunurile din râpă şi cele aparţinând familiei Cioacă-Ghinescu rezultă şi din planşa foto din volumul .., fila?, precum şi din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului , întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov ? Serviciul Criminalistic, în care este realizată corespondenţa dintre sticluţele de parfum fotografiate la cercetările la faţa locului efectuate în 2007, pe de o parte, şi ambalajele aferente
acestora găsite în râpă, pe de altă parte.
Toate aceste argumente exclud varianta uciderii victimei de către o altă persoană. Dacă, în principiu, poate fi acceptată ipoteza intrării în apartament a unei persoane cu acordul victimei, este evident că acea persoană nu ar fi făcut curat şi nu ar fi zugrăvit pereţii înainte de părăsirea apartamentului împreună cu cadavrul victimei.
Aruncarea în râpă a obiectelor găsite la 08.10.2007 a fost realizată de inculpat în două tranşe. În sprijinul acestei afirmaţii relatăm succesiunea locaţiilor în care a fost evidenţiat fotografic preşul din baia aferentă dormitorului, cu ocazia cercetărilor la faţa locului efectuate în cauză: în 5 septembrie 2007 era aşezat pe
gresia din baie, în 11 septembrie 2007 era în maşina de spălat, impregnat cu o substanţă de culoare închisă, probabil sol, iar în 8 octombrie 2007 este găsit în râpa dintre Poiana Braşov şi Râşnov (a se vedea Planşa foto din volumul?, fila?, precum şi Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov ? Serviciul Criminalistic).
Înainte de a anunţa oficial dispariţia victimei, inculpatul a montat o perdea nouă de duş în baia aferentă dormitorului, pentru a o înlocui pe cea veche, folosită la transportul segmentelor de cadavru. Înlocuirea perdelei, după 29 august 2007 şi
înainte de cercetarea la faţa locului, rezultă din declaraţia martorei ... şi din planşa foto din volumul.., filele?, în care mai pot fi observate cutele specifice unei despachetări recente.
Ipoteza nerealistă a comiterii faptei de către orice altă persoană face lipsită de sens ascunderea ulterioară a cadavrului. În majoritatea covârşitoare a cazurilor de omor urmate de tranşarea, distrugerea sau ascunderea cadavrului (circa 80- 90%), se identifică o relaţie preexistentă între victimă şi agresor. Pe de o parte, agresorul speră că prin ascunderea cadavrului va reuşi să acopere urmele infracţiunii, conştient fiind de faptul că va fi unul din principalii suspecţi, şi în al
doilea rând există întotdeauna sentimente reziduale între victimă şi agresor, care
fac pentru acesta din urmă dificil din punct de vedere emoţional să lase cadavrul
expus.
Mai menţionăm că studiile de specialitate, referitoare la rata de probabilitate a ipotezei ca o femeie care a fost victima agresiunilor casnice să fie în final ucisă de soţul ei formulează următoarea concluzie: atunci când o femeie, despre care se ştie că era victima agresiunilor soţului său, este găsită decedată, varianta uciderii acesteia de către propriul soţ este cu 89% mai probabilă decât varianta uciderii de către orice altă persoană. Aici precizăm că, dacă datele statistice care au stat la baza realizării studiului (privind numărul de femei agresate de soţi/100.000 de locuitori şi, respectiv, numărul de femei victime ale infracţiunii de omor/100.000 de locuitori) pot fi diferite de la o zonă la alta, proporţia probabilistică indicată mai sus nu poate fi esenţial diferită.
În acest sens indicăm declaraţia martorei ?, audiată prin comisie rogatorie internaţională, care a locuit în apartamentul situat în municipiul Braşov, (situat sub apartamentul soţilor Cioacă-Ghinescu), proprietatea martorilor?, potrivit căreia inculpatul avea obiceiul să o agreseze fizic pe victimă. Martora a fost probabil în eroare cu privire la indicarea exactă a perioadei în care a locuit în imobilul menţionat, aspect ce se stabile?te prin coroborare cu declaraţia martorilor ?.

A se vedea ?The Legal Analyst. A Toolkit for Thinking about the Law?, The University of Chicago Press, Chicago
and London, pag.290 sq.

2.3.3. Comportamentul inculpatului după comiterea faptei
În 30 august 2007, după comiterea faptei şi ascunderea primelor urme ale infracţiunii, inculpatul a contactat-o telefonic pe bona solicitându-i să se grăbească să ajungă la domiciliul acestuia, cu toate că martora nu era în întârziere. Motivul apelului l-a reprezentat informarea acesteia despre decizia luată intempestiv de a duce copilul la părinţii paterni. După ce bona l-a pregătit pe copil, l-a întrebat pe inculpat dacă nu e cazul să-l însoţească la părinţi în judeţul Argeş, având în vedere că deplasarea era atipică, realizându-se în timpul săptămânii şi fără mama minorului. Inculpatul, spre deosebire de alte dăţi, a negat că ar avea nevoie de ajutorul bonei.
În 2 septembrie 2007 inculpatul l-a invitat la domiciliul său pe martorul ?, ofiţer de poliţie Braşov, care a accesat în prezenţa inculpatului căsuţa de poştă
electronică a victimei, utilizând în acest scop opţiunea de conectare automată,
preselectată implicit la sistemul de mesagerie?.
În acest mod inculpatul şi martorul au reuşit să salveze şi ulterior să listeze pasaje compromiţătoare din corespondenţa electronică a victimei, inclusiv dovada transmiterii către martorul ? a voucher-ului privind vacanţa din Dubai.
Această corespondenţă a fost folosită de inculpat în perioada următoare într-o veritabilă campanie de manipulare a persoanelor din anturaj, cărora ţinea să le-o prezinte pentru a-şi crea o imagine de victimă şi a-i asigura în acelaşi timp adevăratei victime o imagine nefavorabilă. Scopul urmărit era ca în momentul ini?ierii procedurii dispariţiei, cercetările să fie direc?ionate pe o pistă greşită, aceea a plecării voluntare a victimei de la domiciliu. Comportamentul este evident anormal pentru o persoană de sex masculin, ofiţer de poliţie, care potrivit propriei declaraţii întârzia în acel moment sesizarea oficială a dispariţiei soţiei sale, pentru a evita prejudiciul de imagine al familiei.

În acelaşi context, inculpatul i-a dat martorului I-NLM un plic, conţinând dovezi privind relaţia extraconjugală a victimei. Inculpatul i-a prezentat şi acestuia coresponden?a, după care i-a cerut să predea plicul părinţilor victimei, afirmând ?să vadă şi maică-sa ce curvuliţă a fost Elodiţa lor? (folosirea timpului trecut nu este întâmplătoare, fiind un exemplu clasic de relatare involuntară a adevărului).
În acelaşi timp, inculpatul evita contactele cu familia victimei, cu toate că anterior relaţia dintre aceştia era bună.
Potrivit declaraţiei mamei victimei, într-o discu?ie telefonică din 07.09.2007, inculpatul era agitat, plângea şi i-a spus că nu o să o mai vadă niciodată pe Elodia, nici vie, nici moartă, fără a da alte detalii.
În 14.09.2007, dând dovadă de un cinism extrem, inculpatul a scos-o pe victimă de la cheltuielile de întreţinere. Din declaraţia martorului ? rezultă că ?a venit la mine la apartament vecinul de la apartamentul nr?, domnul Cioacă, soţul doamnei avocat Ghinescu, şi m-a rugat ca atunci când merg la administratorul blocului să-l anunţ să treacă la apartamentul său o singură persoană la întreţinere
pentru că fiul său este la bunici, fără să amintească ceva de soţia lui?.
2.3.4. Circumstanţele uciderii victimei de către inculpat
Distribuţia dinamică a stropilor de sânge identificaţi pe pereţi, pe uşă, în baia aferentă dormitorului şi pe obiectele de pe noptieră indică o acţiune de intensitate mare, comisă cu inten?ie, constând în loviri active repetate. Pumnul inculpatului a reprezentat vectorul care în deplasarea sa a realizat distribuţia stropilor din sângele victimei, inclusiv cei identificaţi la o înălţime mai mare.
Agresiunea s-a realizat în dormitorul matrimonial, în spaţiul dintre pat şi peretele comun cu baia aferentă acestuia, inclusiv în spaţiul de acces în baie. După finalizarea agresiunii, soldată cu moartea victimei, corpul acesteia a rămas o vreme întins la podea, cu capul lipit de peretele dintre dormitor şi baie, ocazie cu care sângele acesteia s-a scurs sub podea (pentru analize de detaliu privind distribuţia urmelor de sânge, a se vedea Rapoartele de constatare întocmite de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov ? Serviciul Criminalistic).
Mai facem trimitere la următoarele elemente relevante în ansamblul probator, care confirmă vinovă?ia inculpatului:
- identificarea sângelui victimei pe mocheta din portbagajul autoturismului ?(2 urme), urme create cel mai probabil cu ocazia transportării fragmentelor de cadavru - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică şi Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmite de Institutul Naţional de Criminalistică;
- identificarea sângelui victimei pe tocul pistolului inculpatului, identificat în torpedoul autoturismului ?- Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică.
Reamintim că în noaptea de 29/30 august 2007, cu ocazia revenirii la domiciliu după vizita pe care i-a făcut-o martorei ?., în jurul orei 02.20, inculpatul era echipat în uniformă de poliţie;
- identificarea sângelui victimei pe capacul cotierei faţă a autoturismului ?şi pe suportul cotierei faţă a autoturismului (urme realizate prin transfer, de pe mâna inculpatului) - Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică.

3. Infrac?iunea de profanare de morminte
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 319 din Codul penal identificăm două momente:
3.1.Depesarea cadavrului de către inculpat
3.2. Ascunderea rămăşiţelor pământeşti
Cele două ac?iuni vor fi analizate separat, cu precizarea că fiecare dintre ele întrune?te elementele constitutive ale infracţiunii de profanare de morminte. Cu toate acestea, raportat la existenţa unei rezoluţii infracţionale unice, infracţiunea nu îşi pierde caracterul unitar.
293.1. Depesarea cadavrului de către inculpat
Această etapă din activitatea infracţională desfăşurată de inculpat va fi probată, în condiţiile negăsirii cadavrului, prin probe indirecte:
- identificarea unei urme dinamice creată prin stratificare cu sânge (confirmat prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică că aparţine victimei Ghinescu Elodia Marilena), pe tocul uşii, pe partea laterală stângă faţă de intrarea în dormitorul matrimonial, fapt care indică transportarea cadavrului de la dreapta (dinspre dormitor) spre stânga (spre hol).
Potrivit Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică de interpretare a urmelor la faţa locului, întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov ? Serviciul Criminalistic, urmele din dormitor le preced pe cele din hol. Reamintim că în holul de lângă dormitor, pe gresia de sub cufăr au fost descoperite mai multe pete uscate din sângele victimei.
Aceste urme au fost realizate cu ocazia transportării cadavrului din dormitor în baia principală a apartamentului, în vederea depesării;
- identificarea sângelui pe o parte semnificativă a siliconului dintre cada băii principale şi pereţi;
- găsirea în râpă a sitei aferente sifonului căzii din baia principală.
Remarcăm că inculpatul nu a aruncat şi sita aferentă căzii de duş, care a fost fotografiată în baia de serviciu cu ocazia cercetării la faţa locului din 11.09.2007.
În planşa foto aflată în volumul.., fila?, se pot observa asemănările dintre cele două site. Opţiunea inculpatului de a o arunca doar pe cea din cada băii principale indică faptul că prin aceasta s-a scurs o cantitate importantă din sângele victimei, motiv pentru care a apreciat că ar putea reprezenta o importantă probă de vinovăţie.
Precipitaţiile şi celelalte condiţii naturale la care au fost expuse obiectele din râpă până la găsirea lor de către organele de urmărire penală (a se vedea tabelul din volumul ?, fila?), au diminuat mult şansele găsirii unei cantităţi suficiente de sânge pentru genotipare. Este însă tocmai de aceea extrem de relevantă găsirea sângelui victimei chiar şi pe un număr mic din totalitatea obiectelor găsite în râpă, având în vedere că dezvăluie intenţia clară de ascundere a urmelor infracţiunii;
-dispariţia, imediat după data de 29 august 2007, din apartamentul soţilor Cioacă-Ghinescu, a unui cuţit de bucătărie cu o lungime de 25-30 cm, a perdelei de duş care a fost înlocuită cu o alta nouă, a două prosoape, precum şi a unei genţi de voiaj de dimensiuni mari, obiecte care nu au fost găsite în râpă împreună cu celelalte bunuri din apartamentul celor doi soţi.
Acest tratament diferenţiat al obiectelor purtătoare de urme din sângele victimei indică faptul că bunurile enumerate anterior au fost folosite pentru acţiuni separate, ulterioare uciderii victimei, respectiv depesarea şi transportul segmentelor de cadavru. Remarcăm că pentru ascunderea sau distrugerea acestor obiecte, inculpatul a acordat mult mai multă atenţie, astfel încât acestea nu au fost găsite;
-găsirea în râpă a colacului de toaletă aparţinându-i minorului ?, care era ţinut în baia principală a apartamentului. Opţiunea aruncării şi a acestui obiect indică împrăştierea sângelui victimei pe o suprafaţă mare a băii principale.
3.2. Ascunderea rămăşiţelor pământeşti ale victimei
După cum s-a arătat şi în literatura de specialitate, respectul pentru memoria celor decedaţi este un sentiment profund uman, de înaltă ţinută morală, pe care societatea îl promovează şi îl ocroteşte, acesta făcând parte din obiectul juridic special al infracţiunii de profanare de morminte.
Din examinarea textului art.319 din Codul penal rezultă că legea impune un respect datorat onoarei şi personalităţii victimei, sancţionând orice act de profanare a unui cadavru.
În decizia nr.907/21 februarie 2003, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie ? Secţia penală, s-a arătat că pot fi încadrate în această categorie lovirea, vătămarea, tăierea, străpungerea cadavrului, întoarcerea acestuia în altă poziţie, degradarea, distrugerea, suprimarea, sustragerea cadavrului sau unei părţi din acesta, a cenuşii, dezgroparea (în alte condiţii decât cele autorizate), dezbrăcarea cadavrului, aruncarea oaselor sau a rămăşiţelor pământeşti ori a cenuşei, murdărirea cadavrului, ataşarea unui obiect sau însemn de natură a leza memoria
persoanei decedate.
Ca urmare, simplul fapt al aruncării sau ascunderii rămăşiţelor pământeşti ale unei persoane, fără asigurarea ritualului impus de confesiunea celui decedat şi de obiceiurile comunităţii din care face parte, reprezintă un act de profanare a cadavrului, cât timp reprezintă o atingere adusă respectului datorat morţilor şi amintirii acestora.
Prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procedura recursului în interesul legii, s-a statuat că în ipoteza în care obiectul material al infracţiunii de profanare de morminte este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmăreşte ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor reţine în concurs real infracţiunea de omor şi infracţiunea
de profanare de morminte.
Din considerentele hotărârii rezultă că variantele alternative de săvârşire a infracţiunii de la art.319 din Codul penal, menţionate expres în dispozitivul hotărârii, nu trebuie interpretate limitativ, instanţa supremă arătând că în cazul în
care acţiunea de ucidere este urmată de o a doua faptă, de profanare a cadavrului, aceste două fapte distincte, succesive, trebuie să primească haina juridică firească fiecăreia, corespunzătoare infracţiunii de omor în forma în care a fost săvârşită, precum şi infracţiunii de profanare de morminte, aflate în concurs real.
Având în vedere cele expuse, dovedirea profanării de către inculpat a cadavrului victimei Ghinescu Elodia Marilena, în varianta ascunderii rămăşiţelor pământeşti ale acesteia, se va realiza prin simpla constatare a lipsei cadavrului de la locul identificat ca fiind loc al comiterii infracţiunii de