Prestigiul profesiei de avocat

Ilinca, de acord, nu 10 ani, insa ai fi socata cati avocati nu au ce manca... Te-ai uitat in salile de judecata? Vai de mama noastra, ce mai...
Peste tot daca bei o cafea intr-un loc frecventat de oameni cu bani, aceasta e mai scumpa... in afara de salile avocatilor nu cred ca mai poti cumpara cafea cu 1 leu... :(( E o dovada ca suntem saraci si ca, din 10 000 de avocati, multi nu au ce manca... si e cam nasol sa nu recunoastem...
Eu nu fac si nu am facut nicioidata oficii, dar nici 10 000 lunar nu castig... Insa imi permit sa refuz clienti pentru ca nu sunt pe aceeasi lungime de unda cu dosarul si imi permit sa stau ore intregi pe un act...
ASta e bine pentru mine.
Ieri mi-a luat ceva timp, vreo 5 ore, sa termin un act constitutiv; noroc de faptul ca-l incepusem cu 2 zile inainte... ;)

Dar asta sunt eu... foarte multi colegi "sunt specializati" pe civil, comercial, familiei, penal si administrativ. A, da, fac si fiscal, am uitat!
Ti se pare ca nu e foame asta? Or fi oare niste capacitati extraordinare de stiu ei atatea?
Eu spun ca e doar foame... :sorry:

Ilincav este la fel de simpatica (sau simpatic) si ca de obicei aproape de adevar, dar niciodata nu il atinge...
Mi-a placut chestia cu : hai sa dam mana cu mana.

Nu vreau sa discut despre cei care castiga bani exclusiv din constituirea de societati comerciale si in orice alta problema de drept sunt total paraleli.
Cei care s-au facut avocati pentru a se ocupa exclusiv de constituirea unor societati comerciale ar putea fi buni notari ( referirea nu o vizeaza pe Avlil ).
Problema ridicata referitor la prestigiul profesiei nu se refera numai la banii castigati.Pot fi persoane care castiga sume enorme dar nu asta este relevant.Valoarea omului nu se masoara in bani.Cu banii nu poti cumpara orice.
Fiecare avocat isi estimeaza onorariul si obtinerea rezultatului.Faptul ca, un avocat isi permite sa ceara un onorariu mai mare decat altii si isi permite sa lucreze doar atunci cand vrea sa obtina un rezultat pe care il anticipeaza corect, nu inseama ca cei care cer mai putin promit rezultatul dar nu il obtin din motive diverse sunt mai avocati.
Tocmai aici apare o alta problema.Vorbitul aiurea si garantarea rezultatului.Acest lucru poate aduce oricum atingere demnitatii profesiei de avocat indiferent de cazul in care acesta va obtine sau nu rezultatul garantat.Presupun ca stiti.
de ce.
Parerea mea este ca cei care vor sa faca avocatura doar pentru bani sunt la fel ca procurorii care fac la fel.

Revenind la oficii, din cate m-am informat exista si avocati care au placerea de a pleda in fata instantei.Pentru ei nu banii constituie principala prioritate dar se nimeresc sa ajunga la acele instante unde nu au ce pleda pentru ca nu sunt decat sedinte cu un dosar sau doua.
Au indicat si alte instante unde sa poata efectiv pleda dar au ramas cu indicatul.
La polul opus se afla cei care nu sunt interesati de a pleda, ci doar sa primeasca un onorariu(prioritatea lor nr 1).
Deci, rationand in sensul dorit de simpatica Ilincav, ei nu vor putea pleda decat daca intra in linie dreapta.Dar cand vor intra in linie dreapta daca ei poate ca nu vor pleda decat peste cativa ani ?

A pleca din profesia de avocat presupune faptul ca nu o apreciezi.Si daca castigi bani ca si zugrav de ce sa mai profesezi ca avocat ? Nu conteaza, bani sa iasa.
Parerea mea este in sensul ca, profesia trebuie aparata in intregul ei pentru ca va reamintesc faptul ca celebra Paula Iacob s-a ridicat din prestatia, de exceptie as spune, facuta in cazul lui Nicu Ceusescu.Si a fost avocat din oficiu !
Deci, iata cum un lucru mic si neinsemnat, poate da nastere la un avocat cu reputatie internationala.
A apara profesia inseamna a apara si valorile profesiei noastre si nu sa le indrumam sa plece in alte functii platite de stat pentru ca apoi, peste cativa ani sa revina in avocatura.

Cat priveste medicii si la ei este situatia dezastroasa.Muncesc 6 ani ca sa primeasca un salariu de muncitori necalicati ( daca nu gresesc).
Interesant este faptul ca tocmai cele mai nobile profesii liberale prezinta cele mai mari probleme la nivel general, la nivel de profesie.Ati vazut cate acuzatii de culpe profesionale exista la medici? De ce oare ?

O alta problema pe care am observat-o este fixarea onorariului de catre client.Adica va dau atata ca nu pot mai mult.
Acest lucru se datoreaza faptului ca onorariile avocatilor alesi sunt la randul lor afectate de onorariile altor avocati alesi.
Clientii spun : Pai, domunul avocat, avocatul X fost...mi-a cerut mai putin decat dvs.
Parerea mea este ca in Romania, clientii nu stiu dupa ce criterii sa isi alega avocatii si de aceea dupa proces oamenii incep sa se supere pe avocati...si nu pe acel avocat.

In opinia mea, instantele dau hotarari corecte daca pot judeca acel proces in conditii de maiestrie juridica.
Pentru ca un proces sa se desfasoare in conditii de inalta tinuta trebuie sa existe si o anumita egalitate intre avocati, egalitate care depinde in mod exclusiv si de ceea ce ii intereseaza pe avocati.Sa se grabeasca sa ajunga acasa sa isi numere banii sau sa stea sa se judece pana instanta este clar lamurita si nu exista riscul de a gresi.
Aceste aspecte se refera strict la avocatii pledanti.

Insist pe avocatul pledant pentru ca din punctul meu de vedere el este garantul exercitarii dreptului la un proces echitabil si abuzurile nu pot fi oprite decat prin existenta a cati mai multi avocati pledanti de mare maiestrie.Nu ma refer neaparat la avocati alesi care sa ceara onorarii care sa supere justitiabilii pe motiv ca nici macar avocatii cu relatii nu cer atat de mult, ci si la avocatii care presteaza asistenta juridica din oficiu, avocati care pot avea talent oratoric si inteligenta sclipitoare.
Este pacat sa ne batem joc de oameni si sa acordam aceeasi atentie pe care o acorda si guvernantii celor care pleaca din tara.Alte state dezvoltate au adoptat o politica prin care au atras oamenii de valoare nu i-a gonit.
Regimul comunist proceda asa.

Asa cum a sugerat Ilinclav, unii avocati din oficiu au parasit Baroul Bucuresti si sunt procurori, iar altii sunt judecatori.Isi doreau sa fie avocati dar nu au putut rezista din motive care poate ca le intelegeti.

avocat Claudiu Lascoschi

Avlil !!! =D>
Chestiunea cu colegii "specializati" in acelasi timp pe civil, familiei, comercial, penal, administrativ, proprietate intelectuala, fiscal, vamal, etc. etc. etc. am vazut-o si aici pe forum, si drept sa spun, m-a cam mirat. Acu' un secol si ceva in USA era la moda "uleiul de sarpe" care vindeca toate bolile, lustruia vesela, intarea tesaturile, etc. Un adevarat panaceu universal. Astazi avem in locul "uleiului de sarpe" colegii care lucreaza in toate domeniile dreptului.
E foame ? Cred ca este. E o pierdere de prestigiu cand avocatul X, prin concluziile care le pune, arata ca nu prea are habar de ce ar trebui sa se discute in speta respectiva ? Este.

MihaiTomescuAvocat a scris:

Ce prestigiu sa aparam cn azi am auzit un coleg spunand clientului ca va "baga dosarul" la un anume judecator si ca va costa ceva si sa stea linistit, desi era prima data cand vedea acea persoana nu stia nici pentru ce problema venise (ce obiect avea dosarul), stia doar ca va castiga.

Si cand te gandesti ca repartizarea aleatorie a dosarelor prin sistemul informatic Ecris se face deja de cativa ani....

Referitor la toate domenile dreptului.

Cel care a avut o baza solida inca din facultate si a mers ,,pe bune" cred ca poate sa faca fata in materia dreptului civil, comercial, penal, familiei daca studiaza in continuare.
Daca o persoana este preocupata de drept si are aptitudinea de a obtine rezultate in fata unor instante de judecata specializate, nu vad ce este de natura de a tarni atata mirare.
Daca nu ai chef de un caz pentru ca necesita prea mult studiu nu il preiei.
Eu cred ca rezultatul obtinut este important si nu rezultatul promis, garantat si neobtinut.
Studierea dosarului in penal, de pilda, te poate duce la o concluzie clara spre solutia ce urmeaza a se pronunta.
Pe starea de arest chiar de curand m-am ,,antepronuntat" in fata procurorului anchetator ca ca nu va emite mandat de arestare si pana nu a aflat hotararea instantei nu a crezut.
Si mai era si caz de coruptie mediatizat.
Imi dau seama cum ganditi pentru ca am vazut fetele avocatilor care nu au crezut in ,,antepronuntarea" mea.
Cand au aflat solutia au sarit in sus de bucurie ca in meciurile din Liga Campinilor in timp ce eu nici macar nu m-am mirat.Daca este ceva normal de ce sa te miri?
Cam asa vad eu lucrurile cu mirarea colegilor.

avocat Claudiu Lascoschi