avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 348 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Drept civil - moşteniri, drept de ... Reputația unui magistrat, calomnia și Legea ...
Discuție deschisă în Drept civil - moşteniri, drept de proprietate şi altele

Reputația unui magistrat, calomnia și Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

Doresc sa stiu care sunt articolele privitoare la afectarea reputatiei de care am auzit ca au aparut in noul cod civil, va rog.

Subiectul principal este:

Daca eu scriu un articol pe internet:

Magistratul x nu cunoaste legea y si a dat verdictul z eronat facandu-se vinovat de a,b,c si d infractiuni penale. Mai mult, infractorul penal X nu se poate absolvi de necunoasterea legii, evident, astfel incat verdictul, dat fiind si irationalitatea sa, nu poate fi decat in complicitate cu partea parata, si prin urmare, conform codului penal se face vinovat si de complicitate de e, f, g si h


Secundar, ar dori sa stiu unde incepe si unde se termina aceasta reputatie, si ce se asuma ea a fi inainte de a fi murdarita. Exista reputatie profesionala spre exemplu?

Calomnia nefiind incriminata, deci legala, cum poti fi tras la raspundere pentru afectarea reputatiei oricine, daca un procuror a emis in rezolutia NUP faptul ca:
~"nefiind infractiune calomnia, paratii x si y nu sunt vinovati de daune aduse reputatiei", aproximativ. Concluzia ar fi ca legile sunt contradictorii, insa codul penal este obligatoriu pe cand cel civil nu, cel putin aceasta indica "dreptul pe intelesul tuturor" care se vehiculeaza pe saiturile tribunalelor spre exemplu

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Art. 13.
Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.
Ultima modificare: Vineri, 28 Octombrie 2011
justice123, utilizator
Cel mai recent răspuns: rodica_post , utilizator 17:38, 31 Octombrie 2011
a_k a scris:
Carevasăzică, în opinia dvs., magistratul este o autoritate sau instituție publică pentru că saitul x așterne pe o listă privind instituțiile din România judecătorii, parchete, curți de apel, tribunale etc. ...

Pe toate site-urile veti citi acelasi lucru: tot ceea ce este “de stat” este institutie publica si toti cei care lucreaza in cladirile numite generic "ale statului" sunt functionari publici. In prezent nimeni nu mai are decenta sa citeasca un act normativ inainte de a scrie ceea ce numeste, cu emfaza, articol. Aratati-mi un singur site pe care nu exista articole din categoria "sunt diletant si nu-mi pasa" si o sa ma inclin.


@eumarian

Ati facut afirmatia ca un magistrat exercita o functie publica, afirmatie pe care v-ati intemeiat sustinerile. Intervin in aceasta discutie numai pentru a incerca sa clarific notiunile de functie publica - functionar public, cu tot respectul ce vi-l port.

Oricat vi s-ar parea de ciudat, este impropriu sa spui ca un magistrat detine o functie publica. Unicul act normativ care defineste functia publica si, implicit, functionarii publici, stabilind care sunt persoanele care exercita o functie publica, este Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

Art. 2, alin. (1) din Legea nr. 188/1999 defineste functia publica:
Art. 2 (1) Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome.

Asadar functia publica se exercita numai de catre administratia publica centrala, locala si de catre autoritatile administrative autonome. Magistratii nu lucreaza in administratia publica, ci in cadrul instantelor judecatoresti, Ministerului Public si Consiliului Superior al Magistraturii, acestea reprezentand, potrivit Constitutiei, autoritatea judecatoreasca. Ca o scurta si partiala concluzie, functia publica nu se exercita de catre autoritatea judecatoreasca.


Functionarul public desfasoara numai activitati ce implica exercitarea prerogativelor de putere publica, activitati prevazute la art. 2, alin. (3) din Legea nr. 188/1999. Dupa cum veti putea remarca cu usurinta, aceste activitati nu au nicio legatura cu activitatea pe care o desfasoara magistratii.
Art. 2. (3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:
a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor necesare realizării şi implementării politicilor publice, precum şi a documentaţiei necesare executării legilor, în vederea realizării competenţei autorităţii sau instituţiei publice;
d) consilierea, controlul şi auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
f) colectarea creanţelor bugetare;
g) reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţară şi străinătate, în limita competenţelor stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
h) realizarea de activităţi în conformitate cu strategia de informatizare a administraţiei publice.


Potrivit art. 2, alin. (2), teza I si alin. (4) din Legea nr. 188/1999, functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica, functiile publice fiind prevazute in anexa Legii nr. 188/1999, anexa pe care o puteti citi mai jos.
ANEXÃ
LISTA
cuprinzând funcţiile publice
I. Funcţii publice generale
A. Funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici
1. secretar general al Guvernului;
2. secretar general adjunct al Guvernului;
3. secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
4. secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
5. prefect;
6. subprefect;
7. inspector guvernamental.
B. Funcţii publice de conducere
1. director general din cadrul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
2. director general adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
3. secretar al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
4. director din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
5. director adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
6. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;
7. şef serviciu;
8. şef birou.
C. Funcţii publice de execuţie
1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector;
2. referent de specialitate;
3. referent.
II. Funcţii publice specifice
A. Funcţii publice de conducere
1. arhitect-şef.
B. Funcţii publice de execuţie
1. inspector de concurenţă;
2. inspector vamal;
3. inspector de muncă;
4. controlor delegat;
5. expert în tehnologia informaţiilor şi a telecomunicaţiilor;
6. comisar.
C. Alte funcţii publice specifice
1. manager public.

Dupa cum remarcati, magistratii nu se regasesc in aceasta anexa. De altfel, magistratii nici nu au cum sa se regaseasca in anexa Legii nr. 188/1999 intrucat art. 6, pct. c) din Legea nr. 188/1999 dispune ca prevederile prezentei legi nu se aplică (...) corpului magistraţilor. In plus, magistratul este numit in functia de judecator sau procuror, functionarul public este numit in functia publica de expert, auditor, consilier etc.


In literatura juridica de specialitate este o intreaga discutie pe tema functiei publice si pe tema persoanelor care, in Romania, exercita o functie publica, discutie generata de prevederi constitutionale neclare. Aceste prevederi apar pentru prima oara in Constitutia Romaniei din 1991, cand nu exista Legea nr. 188/1999. Din nefericire prevederile nu au fost modificate in 2003, si ma refer la art. 40, alin. (3), art. 54, alin. (2) si chiar art. 125, alin. (3) din Constitutia Romaniei. Mai mult chiar, in art. 5, alin. (1) din Legea nr. 303/2004 se discuta despre alte functii publice, in vadita contradictie cu prevederile din Legea nr. 188/1999 citate mai sus.


Sigur ca, si cu asta inchei, lato sensu putem sa spunem ca magistratii exercita o functie publica, insa in opinia mea nu este deloc o afirmatie corecta. Stricto sensu, insa, este gresit sa sustinem asa ceva.
Ultima modificare: Duminică, 30 Octombrie 2011
Gabriela Pintea, Consilier juridic
interesante postari:">

insa plecand de la ceea ce intreaba uzerul m-as duce la

legitimitatea afirmatiilor acuzatoare facute in public, apoi oportunitatea lor


[ link extern ]

Ultima modificare: Duminică, 30 Octombrie 2011
ContSters221975, utilizator
@Gabriela Pintea.

:bow:Multumesc. Stiam ca trebuia sa corectez inca de cand am vazut postarea dlui @a_k. Ce doream sa afirm este ca puterea judecatoreasca este o putere publica care intr-o democratie permite criticarea deciziilor sale atat de initiati, cat si de neinitiati.

Si decizile CEDO in domeniu trateaza magistratii ca figuri publice, desi in cazul criticarii lor restrictiile asupra libertatii de expresie sunt cele mai mari. Vedeti cazul citat, # 28 (iv) unde chiar criticarea unui judecator este considerata de Curte discurs politic.


iv. Ramane putin spatiu sub Art. 120 #2 al Conventiei pentru restrictii asupra discursului politic sau asupra dezbaterii unor chestiuni de interes public.


Greseala aici este de citi ce a scris dl @justice123 si a vedea ca face cateva gafe, confunda abrogarea art. 205-207 CP cu legalitatea calomniei si insultei, foloseste legea accesului la informatii publice intr-un mod cel putin neortodox si a trage astfel concluzia ca opinia sa nu merita sa fie diseminata public. Asta este gresit. Un justitiabil nu trebuie sa aiba studii academice pentru a-si exprima opinia asupra facerii justitiei. Opinia sa asupra rolului judecatorului nu este un atac la adresa statului de drept, la fel cum criticarea presedintelui sau a altor politicieni nu este un atac la ordinea constitutionala.

De altfel, pozitia legalista i-ar permite lui @justice123 sa depuna plangere contra judecatorului, dar nu sa-l critice public, ceea ce ar avea un efect negativ asupra functionarii si increderii in justitie.

Tot din Kobenter, #29 (ii)

ii. Presa este unul dintre mijloacele prin care politicienii si opinia publica pot verifica ca judecatorii isi indeplinesc cu succes grelele responsabilitati intr-o maniera conforma cu scopul [public] care sta la baza sarcinii care le-a fost incredintata.


Prin urmare, opinia publica trebuie sa aiba mijloace in afara procedurilor legale de a verifica corectitudinea infaptuirii justitiei, ceea ce contravine direct paragrafului criticat de mine mai sus din ce scrisese dl @a_k.

Pe scurt, cetatenii care critica public judecatorii care le-au rezolvat cazul, bazandu-se pe niste fapte constatate la nivelul lor de intelegere, sunt protejati in opinia mea de art. 10 CEDO.

Cazuri relevante CEDO ar fi:
Opinia separata a jud. Gölcüklü in Barfod c. Denmarcei 1989 [ link extern ]
Amihalachioaie c. Moldovei 2004 [ link extern ]
Ormanii c. Italiei 2007 [ link extern ]
Kobenter si Standard Verlags GmbH contra Austriei 2006 [ link extern ]



Ultima modificare: Duminică, 30 Octombrie 2011
eumarian, utilizator
@a_k
Ati zis:
Apoi, menționați funcționarii publici. De când au devenit magistrații funcționari publici?

dar mai intai tot dvs ati zis, iar eu am citat:
Articolul are în vedere o autoritate sau instituție publică - or, magistratul (judecător sau procuror) nu se încadrează în niciuna dintre cele două categorii.


Din Constitutia Romaniei:
[ link extern ]

TITLUL III
Autorităţile publice


CAPITOLUL VI
Autoritatea judecătorească


ARTICOLUL 132
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privata...

In alte cuvinte, oricine indeplineste o functie sub lege este functionar. Magistratul este un alt fel de functionar public sub alt minister. Fiindca avem la dispozitie etiimologie, in loc de functionari tip 1 si tip 2 se numesc politist de proximitate, contabil, inspector, magistrat etc.

In concluzie rationamentul dvs se bazeaza pe o premiza falsa, si anume o omisiune care pretindeti ca eu am facut-o cand de fapt dvs ati facut-o, ca sa dovediti un fals drept adevar. N-are sens sa comentez in continuare fiindca restul repeta acest model

P.S. Deasemenea nu ma pot concentra la o discutie fiindca ma baraie la cap cu burghie si freze cetatenii cunoscatori de lege; fiindca legea nu e obligatorie functionarilor conform opiniei lor, nici a fi cunoscuta, respectiv aplicata sau respectata. Spre exemplu ca persoana fizica nu ai dreptul la nici o ora sa deranjezi cu freze si burghie, decat daca ai dreptul, conform legii. Dreptul nu-l poti obtine decat prin acordul locatarilor
Ultima modificare: Duminică, 30 Octombrie 2011
justice123, utilizator
@justice123

Nu conteaza daca sunt functionari publici in sensul dat de lege acestei sintagme, conteaza ca sunt figuri publice in cazul carora limitele de critica sunt mai largi decat in cazul persoanelor private.

Alte discuții în legătură

Art. 34 din legea nr. 188/1999. constitutional, discriminatoriu sau nu? mihaicalinescu2005 mihaicalinescu2005 Va propun o dezbatere referitoare la art. nr. 34 din legea nr. 188/1999, pentru a stabili daca e constitutional, discriminatoriu, sau e in regula, si mi se ... (vezi toată discuția)
Functionar public - suspendat mjion mjion Sunt functionar public si am fost suspendat din functie conf.art 94 alin.1 litera m, din legea 188/1999. Am fost trimis in judecata pentru presupuse fapte de ... (vezi toată discuția)
Imagine terfelita voislova voislova Se poate da in judecata un ziar local pentru un artcol prin care iti lezeaza grav dreptul la imagine si sa-l obligi sa blogheze pagina online cu articolul ... (vezi toată discuția)