Rapire minor

Question

Discuție deschisă în Drept penal - probleme serioase cu dreptul

Rapire minor

Utilizator 16:58, 9 Ianuarie 2012

Cand un tata poate fi acuzat ca si-a rapit copilul minor? Mentionez ca nu suntem in divort fiind despartiti de trei luni.

Răspunde Citează

3 mesaje

246 vizualizări

3 participanți

Cel mai recent răspuns: , moderator 19:00, 9 Ianuarie 2012

Vezi răspuns

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Rapire internationala minori Va rog sa ma ajutati: am inregistrat actiune pentru incredintarea minorului, impotriva fostului sot (tatal acestuia), cetatean german si cu domiciliul in ... (vezi toată discuția)

Daca un parinte, cetatean tara terta (nesemnatare conv de la ... Daca un parinte, cetatean tara terta (nesemnatare Conv de la Haga) este acuzat in Romania de rapire internationala a copilului si ulterior calatoreste cu ... (vezi toată discuția)

Pot fi acuzată de răpire dacă plec împreună cu copilul din uk spre românia? Și eu, și tatăl suntem cetățeni români Pot fi acuzată de răpire daca plec împreună cu copilul meu din UK spre tara noastra de origine: România? Avem resedinta in Anglia, dar suntem ambii ... (vezi toată discuția)

sebastian-barbulescu Utilizator · Answer 1 · 2012-01-09 17:00:30

si nu mai stiti nimic de copil???
nu puteti lua legatura cu tatal ??
de cat timp nu a disparut de la domiciliul conjugal???

Laura Ciobeica Moderator · Answer 2 · 2012-01-09 19:00:32

teodu a scris:

Cand un tata poate fi acuzat ca si-a rapit copilul minor? Mentionez ca nu suntem in divort fiind despartiti de trei luni.

Daca nu exista o decizie de incredintare nu puteti vorbi de rapire pentru ca ca pana la stabilirea custodiei, ambii parinti au drepturi egale in ceea ce priveste cresterea si educarea copilului.
www.avocatnet.ro/content/art...
Conventia de la Haga din 25 octombrie 1980, reglementari asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii:

ARTICOLUL 3
Deplasarea sau neînapoierea unui copil se consideră ilicită:
a) cînd are loc prin violarea unui drept privind încredinţarea, atribuit unei persoane, unei instituţii sau oricărui alt organism acţionînd fie separat, fie împreună, prin legea statului în care copilul îşi avea reşedinţa obişnuită, imediat înaintea deplasării sau neînapoierii sale; şi
b) dacă la vremea deplasării sau neînapoierii acest drept era exercitat în mod efectiv, acţionându-se separat sau împreună ori ar fi fost astfel exercitate, dacă asemenea împrejurări nu ar fi survenit.
Dreptul privind încredinţarea, vizat la lit. a), poate rezulta, între altele, dintr-o atribuire de plin drept, dintr-o hotărîre judecătorească sau administrativă sau dintr-un acord în vigoare potrivit dreptului acelui stat.

[ link extern ]
L.C.