custodie comuna

Buna ziua,
D-le avocat Munteanu, va rog frumos, puteti fi un pic mai explicit?
In ce consta: Procedura de urgenta la Instanta de Tutela ?
Multumesc.

In notele de fundamentare a codului civil se vorbea de procedura de urgenta in cazul exercitarii autoritatii parintesti, adica daca un copil are nevoie urgent de operatie si un parinte nu este de acord se mergea la instanta de tutela care judeca in regim de urgenta.

D-na Pop, nu aveti nevoie de acordul tatalui pt a duce copilul la medic. In cele mai multe cazuri, acordul celuilalt parinte e prezumat.
In privinta calatoriei in strainatate, da aveti nevoie de acordul tatalui. Daca dovediti in instanta ca e in interesul copilului sa plece cu dvs si taica-sau nu-si da acordul din rea credinta, nu ca i-ar pasa prea mult ( adica ii pasa de copil doar cand e vb ca acesta sa plece din tara ) instanta poate suplini acest acord.

:offtopic:
sa stiti ca va faceti inteleasa folosind doar cate un semn de intrebare. Folosind mai multe deodata, putem interpreta ca tipati la cei ce va raspund.

Incercati un plan parental negociat de catre ambii parinti. Cautati pe net un astfel de formular si discutati impreuna cu avocatul dvs, care la randul lui sa incerce sa-l convinga pe avocatul tatalui sau pe tata in persoana, ca este spre binele minorului sa ajungeti la niste pareri comune in ceea ce priveste aceasta exercitare in comun a autoritatii parintesti.

Se poate conveni ca pentru unele aspecte sa hotarati numai dvs iar in altele sa decideti impreuna. Cautati sentinte pe noul cod civil si observati ca autoritatea parinteasca poate fi mai amplu dezvoltata, nu sec asa cum scrie in litera legii.

Stiu ca pare imposibil, dar uneori imposibilul se intampla. Ideea este ca oricat de nedrept vi se pare, exercitarea autoritatii parintesti in comun este REGULA. Un tata este vazut un parinte rau de catre o instanta de judecata doar daca faptele sale aduc prejudicii morale sau fizice copilului: daca e betiv, il bate, daca se drogheaza de fata cu copilul etc.

Va pot spune din proprie experienta ca, de exemplu, un tata dependent de jocurile de noroc de 20 de ani nu reprezinta un tata rau pt copil pentru cu nu a dus copilul in cazino.

Incercati alternativa asta cu planul parental. S-ar putea sa rezolve multe sicane pentru viitorul dvs.

imi cer scuze. Intentia mea nu a fost nici o secunda de a tipa ci pur si simplu nu stiu la ce sa ma mai astept ..unii dintre noi incercam din rasputeri sa dam tot ce este mai bun copiilor nostri si totusi statul nu ne protejeaza sau cine ar trebui..........nu sunt de acord ca prin "binele copilului" sa suprimi dreptul la o viata normala unui alt individ , unul din parinti in cazul nostru. Cum poate fi un copil fericit cand parintele care il tine efectiv este mereu tracasat de celalalt....cum poti fi atat de crud si obliga sa se pastreze o legatura care nu facea altceva decat sa bulverseze viata celuilalt si implicit a copilului.. credeti ca dupa despartire ii va pasa mai mult de copil decat inainte.......unii pastreaza aparentele astea tocmai pentru as castiga acest drept de a intra nepoftit atunci cand doreste in viata celuilalt...noul cc nu face altceva decat sa expuna si mai mult copilul unei vieti anormale il arunca in mijlocul unei continue lupte dintre adulti( si credeti-ma nu stiu cati dintre noi vor accepta sa intoarca iar si iar celalalt obraz in ideea de mai bine.....mai binele cui).este evident ca oamenii se despart de rau si nu de bine..incearca sa-si gaseasca linistea si implicit sa ofere liniste celui mic. Sunt perfect de acord cu dreptul copilului de as cunoaste ambii parinti dar indiferent de ce ar sustine toti specialistii copilul va fi aruncat dintr-o parte in alta...ce pot face eu daca tatal invata copil de 4 ani cum sa fie barbat...il duce la biliard...ii explica care este "locul femeii"....insa este "bun'' tata ca plateste pensia si vine sa-l ia ca sa-l "educe"........iar mama incearca sa-l invete poezii ,sa scrie, etc..........toate astea sunt discutabile pentru ca sunt mame si mame si tati si tati...nu suntem toti la fel, de acord. Ar trebui sa se respecte si dreptul la o viata normala a parintelui care are efectiv copilul in grija lui si care depun evident eforturi mult mai mari pentru al creste. Ar trebui sa fie mult mai bine delimitate toate aceste drepturi si obligatii ale parintilor....verificati mai in amanunt acesti parinti.......chiar supusi unor teste psihologice, anchete sociale mai severe, chiar si reactia celui mic fata de ambii parinti........este f complicat sa explici unei instante credeti-ma pe cuvant ca cel mic se duce la plimbare cu parintele pentru ca ii da toata libertatea, jucarii si lucrurile pe care mamica prea protectoare nu i le da pentru ca e prea mic. Asta face bine copilului?