Grila a fost din Voineag, răspuns corect b,c.
Din Neagu: „s-a arătat că incompatibilitatea este o instituție care nu este subsumată noțiunii de compunere a instanței, aceasta din urma fiind o problemă ce privește organizarea instanțelor, pe când incompatibilitatea privește procesul (penal sau civil) ca activitate judiciara /.../
Argumentelor convingătoare /.../ adăugăm și noi pe acela ce se desprinde din examinarea atentă a disp. art. 52 alin. 4. În acest text de lege se arată că, în caz de admitere a abținerii sau recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin. Cu alte cuvinte, organul judiciar are posibilitatea ca, în cazul unei incompatibilități constatate, să mențină actele îndeplinite ori măsurile dispuse, ceea ce, desigur, conduce la concluzia că sancțiunea pe care o atrage incompatibilitatea este nulitate relativă și nu absolută."
Udroiu, la nulitatea absolută în cazul nesocotirii disp. relative la compunerea instanței, include în noțiunea aceasta și pe aceea a incompatibilității. (cel puțin în ed.I)
Ca lucrurile să fie și mai complicate alți autori disting felul sancțiunii (absolută/relativă) după cum incompatibilitatea privește judecătorul sau procurorul.
Grila a fost din Voineag, răspuns corect b,c.
Din Neagu: „s-a arătat că incompatibilitatea este o instituție care nu este subsumată noțiunii de compunere a instanței, aceasta din urma fiind o problemă ce privește organizarea instanțelor, pe când incompatibilitatea privește procesul (penal sau civil) ca activitate judiciara /.../
Argumentelor convingătoare /.../ adăugăm și noi pe acela ce se desprinde din examinarea atentă a disp. art. 52 alin. 4. În acest text de lege se arată că, în caz de admitere a abținerii sau recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin. Cu alte cuvinte, organul judiciar are posibilitatea ca, în cazul unei incompatibilități constatate, să mențină actele îndeplinite ori măsurile dispuse, ceea ce, desigur, conduce la concluzia că sancțiunea pe care o atrage incompatibilitatea este nulitate relativă și nu absolută."
Udroiu, la nulitatea absolută în cazul nesocotirii disp. relative la compunerea instanței, include în noțiunea aceasta și pe aceea a incompatibilității. (cel puțin în ed.I)
Ca lucrurile să fie și mai complicate alți autori disting felul sancțiunii (absolută/relativă) după cum incompatibilitatea privește judecătorul sau procurorul.
dobitoc a scris:
Grila a fost din Voineag, răspuns corect b,c.
Din Neagu: „s-a arătat că incompatibilitatea este o instituție care nu este subsumată noțiunii de compunere a instanței, aceasta din urma fiind o problemă ce privește organizarea instanțelor, pe când incompatibilitatea privește procesul (penal sau civil) ca activitate judiciara /.../
Argumentelor convingătoare /.../ adăugăm și noi pe acela ce se desprinde din examinarea atentă a disp. art. 52 alin. 4. În acest text de lege se arată că, în caz de admitere a abținerii sau recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin. Cu alte cuvinte, organul judiciar are posibilitatea ca, în cazul unei incompatibilități constatate, să mențină actele îndeplinite ori măsurile dispuse, ceea ce, desigur, conduce la concluzia că sancțiunea pe care o atrage incompatibilitatea este nulitate relativă și nu absolută."
Udroiu, la nulitatea absolută în cazul nesocotirii disp. relative la compunerea instanței, include în noțiunea aceasta și pe aceea a incompatibilității. (cel puțin în ed.I)
Ca lucrurile să fie și mai complicate alți autori disting felul sancțiunii (absolută/relativă) după cum incompatibilitatea privește judecătorul sau procurorul.
cunoasteam aceste opinii diferite dintre autori, dar sunt tare curios in practica cum se sanctioneaza