am o situatie care mie mi se parea simpla si clara. Instantele insa au o alta parere...cu care nu sunt de acord.
Avem un accident auto in care soferul vinovat a distrus o masina. Proprietarul masinii isi repara masina pe CASCO iar firma de asigurare cheama in judecata pe soferul vinovat, pentru a-si recupera de la acesta banii dati pe reparatie. Societatea de asigurare a avut cunostinta despre producerea accidentului din chiar ziua producerii lui pentru ca a fost notificata de asiguratul CASCO.
Actiunea introdusa de firma de asigurare s-a facut la mai mult de 3 ani de la momentul accidentului.
Soferul vinovat a invocat exceptia prescriptiei aratand ca firma de asigurari a avut cunostinta de existenta prejudiciului ui si de persoana vinovata de producerea lui, chiar de la momentul producerii sale.
In aceste conditii, actiunea ar fi prescrisa.
Doua instante au zis ca nu-i prescriptie ( Judecatoria si Tribunalul).
Ei au preluat apararile firmei de asigurari care zice : nu e prescrisa actiunea, pentru ca noi nu am cunoscut intinderea prejudiciului decat mult mai tarziu, dupa ce reparatiile s-au efectuat si am stiut cati bani avem de dat.
Asadar, in opinia acestor instante, necunoasterea intinderii prejudiciului este un fel de cauza de suspendare ( sau poate de intrerupere, ca n-au zis) a termenului de prescriptie.
Eu nu sunt de acord cu aceste sustineri. Nu gasesc ca necunosterea intinderii prejudiciului ar fi temei pentru neinceperea cursului prescriptiei.
Prejudiciul poate sa fie determinat dar si determinabil. Puteau introduce actiunea apoi face o expertiza sau chiar suspenda procesul...Variante erau.
Ce parere aveti?
Ok, dar...
Chestia asta cu faptul ca raspunderea reiese din contractul de asigurare dar nu e raspundere contractuala, ci delictuala... e un nonsens pentru mine.
De asemenea, oximoron imi pare si faptul ca raspunderea vinovatului fata de asigurator deriva din asigurare, dar nu i se aplica termenul de 2 ani de prescriptie, ca si cum n-ar fi legat de asigurare.
Asa cum spunea Liviu, pana si legea contine exprimari la fel de idioate.
Eu spun asa: fiind o subrogatie legala, asiguratorul are o actiune impotriva vinovatului intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza. Asa se explica si termenul de trei ani, si momentul curgerii prescriptiei, e si juridic logic si tot pe partea asta.
Nu are nicio legatura contractul de asigurare cu actiunea asiguratorului...
Exista insa probleme privind imbogatirea fara justa cauza cand ne uitam ca nu intotdeauna asiguratorul isi poate recupera sumele platite, si atunci discutia se pune daca legea presupune ca unii se imbogatesc fara just temei si altii nu sau cum?
Pareri?
Caci subrogatul are si actiuni prorpii, nu numai actiuni pe care le-ar fi putut intenta creditorul, asa incat se explica de ce incepe curgerea termenului de la data cand a platit asiguratorul: de atunci a platit pentru vinovat, acesta ramanand cu sumele de dezdaunare rezultand din culpa sa delictuala in buzunar fara temei, doar pentru ca a platit asiguratorul.
Este adevărat că acela care plăteşte datoria altuia are la îndemînă două acţiuni: una este aceea în temeiul subrogaţiei, care îi permite să se bucure de toate garanţiile şi accesoriile creanţei plătite, iar cealaltă este acţiunea personală, întemeiată pe gestiunea de afaceri sau pe îmbogăţirea fără justă cauză.
Eu apreciez aşa:
Acţiunea în temeiul subrogaţiei legale (de care se bucură asigurătorul) nu se poate prescrie în alte condiţii decît acţiunea la care ar fi avut dreptul creditorul plătit (păgubitul). Beneficiind, în cadrul general al subrogaţiei, de garanţiile şi accesoriile creanţei, subrogatul este ţinut şi de prescripţia creanţei plătite - începutul cursului prescripţiei fiind cel reglementat de Decretul 167/1958 şi nicidecul acela al plăţii făcute păgubitului. Nici nu s-ar putea altfel, creanţa fiind aceeaşi, deoarece subrogaţia nu are caracter novator. Faptul că legea prevede că dreptul la acţiune al asigurătorului se naşte doar din momentul plăţii nu este decît o consecinţă firească a aplicării normelor care reglementează subrogaţia. Subrogaţia anterioară nu este posibilă, deoarece ne-am afla în situaţia unei cesiuni de creanţă.
Acţiunea în temeiul gestiunii de afaceri este o acţiune personală a celui care a făcut plata. Acesta, dacă nu invocă subrogaţia, poate exercita o acţiune proprie, a sa şi nu a creditorului plătit, împotriva debitorului, fără însă a beneficia de garanţiile şi accesoriile creanţei plătite. Abia în acest caz prescripţia dreptului la acţiune al creditorului solvens împotriva debitorului curge de la data la care creditorul a făcut plata.
Prin urmare, asigurătorul are de ales între cele două acţiuni, fiind obligat să-şi califice natura dreptului de acţiune - fie subrogatorie, fie personală.
Aş mai menţiona că stabilind ca moment al naşterii dreptului la acţiune al asigurătorului ca fiind momentul plăţii, legea nu modifică nici explicit, nici implicit, cadrul general al prescripţiei extinctive.
Greşesc undeva în argumentaţia de mai sus? Poate. Orice argument este binevenit. Cum spunea Ileana, este o discuţie interesantă.
Recitind mesajele..imi dau seama ca ne invartim in jurul cozii ..si intr-adevar legea e idioata..
sa presupunem ca nu avem contract de asigurare facultativa
ce face pagubitul?
are varianta de a actiona impotriva vinovatului la momentul la care s-a stabilit intinderea prejudiciului..prejudiciul trebuie sa fie cert.
atunci in nici un caz nu poate fi data accidentului momentul de la care curge prescriptia. Termenul va curge de la momentul la care am cuantificat despagubirea si se naste dreptul meu la actiune impotriva celui vinovat .
asigurarea facultativa este un beneficiu, eu prefer sa iua banii de la asiguratorul meu, de la momentul stabilirii despagubirii si, implicit, a platii, daca plateste,Atunci incepe sa curga termenul.
In speta prezentata ar avea posibilitatea sa conteste doar daca intre data stabilirii despagubirii si efectuarea platii s-a implinit vreun termen de prescriptie..ceea ce nu cred...
exact ce a spus Themis cand a spus sa delimitam momentul platii de catre asigurator si momentul la care s-a stabilit cu certitudine prejudiciul..Atunci ar fi in culpa asiguratorul?s-ar putea retine pasivitatea, si ar trebui sanctionat prin constatarea prescriptiei.....ca n-a platit de indata ce s-a stabilit prejudiciul ci..trei ani mai tarziu??!!!nu cred ca se intampla in practica.
Păgubitul cunoaşte întinderea pagubei, dar se judecă pentru stabilirea vinovăţiei celuilalt implicat în accident. Expertize, contraexpertize etc. Înstanţa se pronunţă definitiv la patru ani după accident.
Între timp, păgubitul solicită asigurătorului său să facă plata reparaţiilor, în temeiul contractului de asigurare CASCO. Asigurătorul plăteşte la şase luni de la producerea accidentului, pe baza devizului de reparaţii. Nu se poate sustrage acestei obligaţii, nu?
Acum, dacă subrogaţia asigurătorului în drepturile asiguratului are loc de la data la care a făcut plata, iar prescripţia curge de la acelaşi termen (fără a se cunoaşte persoana vinovată, deoarece instanţa nu s-a pronunţat), vi se pare firesc? Nici măcar nu s-a născut dreptul de acţiune al păgubitului împotriva persoanei vinovate (el nu ştie cine este persoana vinovată, deşi cunoaşte întinderea prejudiciului), dar prescripţia dreptului la acţiune al asigurătorului curge? Nu e nefiresc? Firesc ar fi ca prescripţia să curgă, atît pentru asigurat, cît şi pentru asigurătorătorul subrogat în drepturile lui, de la momentul în care se cunoaşte persoana vinovată de pagubă - moment care nu poate fi decît acela în care instanţa a stabilit vinovăţia terţului implicat în accident. ªi cred că aşa şi este, după orice normă legală.
Or, legea asigurărilor nu face nicio referire la începutul cursului prescripţiei. Acest curs este cel reglementat de cadrul general, Decretul 167/1958, iar prevederea din legea asigurărilor potrivit căreia dreptul la acţiune al asigurătorului este momentul plăţii nu trebuie interpretată ca avînd vreo legătură cu prescripţia.
deci ajungem tot acolo...
data de la care incepe sa curga prescriptia este data nasterii dreptului material la actiune.
Data la care dreptul subiectiv (ori interesul legitim) este incalcat,negat ori contestat ori data la care dreptul la actiune -chiar in lipsa unei contestatii sau incalcari -trebuie dupa circumstante,exercitat...
Prescriptia exctinctiva
ofena
Considerati solutia instantei corecta?
In 20.10.2006 are loc un eveniment rutier.Pagubitul deschide dosar de daune in baza RCA-ului persoanei vinovate.Dupa 5 ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
Boncu Constantin, Avocat
Cabinet de avocat Liliana Grădinaru, Avocat
jamaica2010