Simulatie, inselaciune, cum se poate proceda?

In urmatoarea situatie putem vorbi de inselaciune s-au simulatie? Care este modalitatea mai potrivita de a actua?
Sotul, aflat in strainatate, ii trimite a Y (sotiei) 80.000€ (cu chitante) pt ca ea sa cumpere un anume imobil, ca bun común (nu exista proba scrisa). Sotia contacteaza cu vanzatorii imobilului, negociaza pretul si le spune ca ea se va divorta pt ca sotul este un om rau, o maltrateaza si nu vrea ca imobilul sa se imparta la partaj. Ea propune pe X (fratele sau) ca cumparator aparent interpus si vanzatorii acepta. Se incheie un contract de v-c intre vanzatori si X (frate) la notar iar sotia plateste pretul si cheltuielile. Y (sotia) se muta de imediat in imobil, apoi se divorteaza de sot si incheie un contract de v-c a imobilului, la notar, intre X (fratele sau) si ea, trecand imobilul pe numele ei, ca bun propriu. In contractul de v-c incheiat intre frate si sora la notar se mentioneaza ca "X (fratele) ii vinde imobilul lui Y (sora) pt ca in trecut el a cumparat imobilul cu bani primiti cu titlu de imprumut de la Y (sora) care era interesata in cumpararea acestui imobil dar nu putea sa-l cumpere" sic. ???? In continuare, in contract se mentioneaza ca "datorita faptului ca X (fratele) nu poate sa-i inapoieze banii lui Y (sora), prin acest contract ii vinde imobilul la acelasi pret cu care el l-a cumparat de la vanzatorii initiali". Apoi ea se casatoreste cu amantul.
Sotul se intoarce din strainatate, nu i se permite sa intre in imobil si asa afla ca este divortat si ca sotia sa recasatorit fara sa-si schimbe numele. Fostul sot vrea sa deschida partajul dar afla ca nu a fost inselat doar sentimental ci si economic.
Fosta sotie nu acepta sa cedeze jumatate din imobil si nici un fel de mediere, asa ca el pune plangere penala pt inselaciune.
In declaratie, ea recunoaste ca a primit banii de la fostul sot, dar sustine ca erau pt plata unor datorii inexistente (nu probeaza existenta presupuselor datoriilor, nici presupusa plata a datoriilor). Sustine ca a primit alti 80.000€ de la parinti pt a-i folosi la cumpararea acestui imobilul (dar nu probeaza acest fapt) si ca datorita faptului ca in acel moment se afla in imposibilitatea de a-l cumpara (sic .... nu explica de ce, dar stim ca era casatorita) i-a dat presupusi bani primiti la de la parinti, cu titlu de imprumut fratelui sau pt ca el sa cumpere imobilul in locul ei.
Vanzatorii initiali au recunoscut in declaratie ca Y (fosta sotie) este adevarata cumparatoare si au povestit tot aranjamentul, precum ca fratele a fost doar un cumparator interpus. Intre timp fratele a decedat si nu a declarat. Spre surpriza fostului sot, procurorul considera ca nu este penal si este trimis la o actiune civila. Fostul sot deschide actiune civila in declararea simulatiei dar judecatorul respinge actiunea si sustine ca nu se intrunesc elementele simulatiei !!!!